Tătaru: Septembrie, o lună de mare provocare, dar și de mare preocupare./ „Deși avem niște reguli, avem mai mulți factori de risc”

Nelu Tătaru a detaliat, marți seara, că în aceste zile se discută modificarea fiecărui scenariu pentru reluarea cursurilor în funcție de capacitatea unității școlare și a personalului disponibil. Începutul anulul școlar este una dintre provocările lunii septembrie, alături de redeschiderea restaurantelor, de campania electorală și ziua votului, în vederea gestionării riscului răspândirii noului coronavirus. Ministrul a făcut declarațiile în cadrul unei dezbateri pe tema sănătății, organizată de PNL, în care a trecut în revistă și principalele etape ale evoluției pandemiei, în cele șapte luni de la izbucnirea acesteia.

„Luna septembrie pentru noi este o lună de mare provocare, dar în același timp de mare preocupare, în contextul în care, deși avem niște reguli, avem mai mulți factori de risc”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, invitat special în cadrul evenimentului organizat de PNL București, cu cei trei candidați PNL la sectoarele Capitalei susținuți de alianța USR-PLUS, Adrian Moraru, Cristian Băcanu și Ciprian Ciucu, despre viziunea liberală privind acest domeniu vital pentru București.

Momentele-reper ale pandemiei din România

Nelu Tătaru a detaliat cele mai importante momente ale pandemiei din România, contextul, dar și impactul pe care l-a avut asupra sistemului medical.

„De șapte luni de zile trecem print-un plin val pandemic al infecției cu SARS-CoV-2. În această perioadă, au fost elemente gestionate, într-o primă fază, cu stare de urgență, urmate, de pe 15 mai, cu stări de alertă prelungite progresiv de necesitate. În această perioadă, nivelul sistemului sanitar l-am putut vedea cu toții, l-am putut evalua, dezgolit în toată splendoarea lui”, a explicat Nelu Tătaru.

Ministrul a făcut o evaluarea sistemului sanitar, de la primul caz apărut în România, un caz de import, de la sfârșitul lunii februarie, după gestionarea unor terapii intensive limitate de cazuri pe care le adusesem din repatrirea concetățenilor din China.

„În contextul în care sistemul medical s-a confruntat cu lipsă de echipamente, medicamente, materiale sanitare și o capacitate de testare incipientă cu un centru cu maxim 200 de teste pe zi, am putut vedea o evoluție într-un context de stări de urgență, o stare de urgență cu o prelungire a stării de urgență, în care am crescut capacitatea de testare spre 75 de puncte, azi avem 133 de puncte de stare cu o capacitate de 24.000 de teste, dar în același timp și o luptă pe piața internațională pentru echipamente. În evaluările pe care le făceam în teritoriu, colegii noștri medici solicitau echipamente, materiale și testări. Protocoalele de testare s-au modificat odată cu evoluția pandemiei, în funcție de necesitate, și modificarea definiției de caz”, a spusTătaru, care a trecut în revistă etapele pandemiei:

• „A urmat o evaluare a unităților medicale, în special cele care sunt de suport COVID. Dacă în faza 1, faza 2, cele care erau de boli infecțioase, pneumologie, au fost cele care au gestionat primele cazurile de terapie intensivă, cele grele, dar și cazurile ușoare și medii, a trebuit ca într-un timp 2, cazurile severe și critice să rămână în faza 1 și faza 2, și celelalte să le dăm către spitalele suport.
• Am avut un maxim al primei faze din primul val pandemic în 11 aprillie, 523 de cazuri, în contextul în care lucram în jur de 4.500 de teste pe zi.
• A urmat o perioadă de descreștere, cu 15 mai, prima etapă de relaxare, de reluare a activității în sens invers al restricticțiilor pe care le-am impus.
• Au urmat relaxarea de la 1 iunie și 15 iunie. Prima săptămână din luna iunie a fost săptămâna cea mai favorabilă pe panta descendentă – 120, 130, 140 de cazuri noi pe zi. A urmat, odată cu relaxarea, creșterea numărului de cazuri, destul de greu gestionat, într-un context de neîncredere, într-un context negaționist sau într-un context în care diferiți oameni politici sau influenceri au făcut ca nedumerirea sau incertitudinea în rândul populației să crească.
• A urmat un număr de cazuri crescând de la o zi la alta, în contextul în care se suprapopulau atât unitățile de primiri urgență, cât și secțiile de terapie intensivă. Evaluarea, pe perioada concediilor, a unui număr mai mare de teste, ne-a făcut să avem și un număr mai mare de pacienți infectați”.

„Un sistem medical pe care cred că îl știam toți, dar ne-am obișnuit cu dânsul”

Potrivit ministrului, sistemul medical în acestă perioadă „a însemnat un sistem medical pe care cred că îl știam toți, dar ne-am obișnuit cu dânsul”, urmat de un sistem medical care a solicitat din ce în ce mai mult terapiie intensive, a urmat un număr de decese, care, ajungând azi la o medie de 30 – 40 pe zi, cu un maxim de 54.

„A urmat o suprasolicitare a personalului medical. Dacă într-o primă fază eram toți atașați, eram toți așezați, în faza în care ne aflăm astăzi deja se simte oboseala, suprasolicitarea”, a spus ministrul.

Nelu Tătaru a detaliat situația din unitățile spitacești, în special din Capitală. „În București, 41 de spitale, dintre care 19 sunt ASSMB, celelate sunt sub diferite departamente sau Ministerul Sănătății, aici am încercat să reașezăm structura, în general pentru spitalele suport COVID pentru a face față unui aflux crescut de pacienți, atât pentru cazurile ușoare – medii, cât și pentru cele de terapie intensivă. În toată această perioadă am putut, prin Institutul „Matei Balș”, care era, să spunem, acel cap, să putem gestiona cazurile severe – critice, dar în același timp să putem adapta și acel protocol de tratament. Am avut încă de la început toată colaborarea, am avut încă de la început toată atașarea față de o suferință cu care nu ne mai întâlnisem, dar în același timp am avut și o scădere a precauțiilor, de aceea am putut vedea și în spitale acele focare în constituire, cadre medicale ori, în contextul suprasolicitării și neatenției la un moment dat în consultul unui pacient suspect, ori întoarcerile din concedii”, a spus ministrul.

„Azi, în sistemul medical din București ne aflăm într-o perioadă în care într-adevăr, cele care sunt suport COVID sau în fază 1, fază 2, sunt suprapopulate, au fost perioade când a trebuit să gestionăm inclusiv cazuri de terapie intensivă pe care a trebuit să le transportăm din București către județe apropiate ca să poată fi tratate”, a explicat Tătaru.

Provocările lunii septembrie

În cadrul dezbaterii de marți, ministrul a detaliat demersurile pentru gestionarea pandemiei în această lună. „Începe școala. Luna septembrie pentru noi este o lună de mare provocare, dar în același timp de mare preocupare, în contextul în care, deși avem niște reguli, avem mai mulți factori de risc. De la 1 septembrie am reluat activitățile în restaurante, s-au redeschis teatrele și cinematografele, cu anumite norme, este o lună în care concetățenii noștri se întorc din concedii, avem aglomerare pe tot ce înseamnă mijloc de transport în comun, avem o lună de campanie electorală, avem o lună în care începe școala, pe 14, avem o lună în care avem alegeri locale, pe 27”, s spus Tătaru, explicând că asumarea unor deschideri sau a unor reluări de activități s-a făcut în contextul eliberării unor ordine de ministru comunce ale ministrului Sănătății cu miniștrii de resort, al Educației pentru începerea școlii, și al Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă pentru perioada de campanie și a zilei de vot.

„Pentru reluarea școlii am făcut și am pregătit acele norme de începere a școlii în contextul în care am vizualizat ce a însemnat examenul de Evaluare din vară și examenul de bacalaureat. Învățând și adaptăm de acolo, am lăsat libertatea, între ghilimele, autorităților locale, consiliilor de administrație ale unităților școlare să-și adapteze scenariile pe care noi le-am pus la punct și le-am pus în atenție, care poate să se plieze cel mai bine pe specificul epidemiologic al zonei, al localității, precum și pe unitatea școlară”, a explicat Tătaru.

Astfel, conform evaluării făcute pe 7 septembrie, avem în acest moment, din cele peste 3.000 de unități administrativ teritoriale, 43 care sunt în scenariul roșu, 410 care sunt în scenariul galben și 2.728 de localități în care ar trebui să se poată aplica scenariul verde.

„Suntem siguri că cei care decid din consiliul de administrație pot prezenta o adaptare a fiecărui scenariu la unitatea școlară pe care o administrează. Discutăm în aceste zile și modificarea fiecărui scenariu în funcție de capacitatea unității școlare, dar în același timp și de personalul care poate deservi această unitate școală. Suntem încă în momentul în care așteptăm de la consiliile de administrație ale unităților școlare acea propunere în care vor să își înceapă programa școlară”, a conchis ministrul Sănătății.