Oamenii de știință din cadrul Universității de Stat din Arizona (ASU) şi Universitatea din Chicago au ajuns la concluzia că, în condiţii prielnice, anumite exoplanete bogate în carbon pot fi alcătuite din diamante şi dioxid de siliciu, scrie Mediafax, citând un studiu publicat în The Hindu Business Line.
„Aceste exoplanete nu seamănă cu nimic din sistemul nostru solar”, a afirmat autorul principal al studiului, Harrison Allen-Sutter, de la Facultatea de Explorare a Pământului şi a Spaţiului din cadrul Universităţii din Arizona.
Stelele şi planetele au o compoziţie similară, fiind formate din nori de gaz. Formaţiuni cu un raport mai mic de carbon-oxigen, cum este Pământul, sunt compuse din silicaţi şi oxizi, cu un conţinut foarte redus de diamante. Există însă o „probabilitate mai mare ca exoplanetele situate în jurul stelelor care au un raport carbon-oxigen mai mare decât soarele nostru să fie bogate în carbon”.
Oamenii de știință spun că „aceste exoplanete bogate în carbon s-ar putea transforma în diamant şi silicat în prezenţa apei (care este abundentă în univers), creând o compoziţie bogată în diamante”.
„Pentru a testa această ipoteză, echipa de cercetare a trebuit să creeze o copie a interiorului exoplanetelor bogate în carbon, folosind o temperatură şi o presiune ridicate. Pentru a face acest lucru au folosit celule de diamant-nicovală de înaltă presiune”, se spune într-un comunicatul oficial.
Cercetătorii au scufundat carbură de siliciu în apă şi au comprimat proba între diamante la presiune foarte mare. Apoi au efectuat o încălzire cu laser şi au făcut măsurători ale probei încălzite cu laser la presiuni ridicate pentru a monitoriza reacţia dintre carbura de siliciu şi apă. La presiune ridicată carbura de siliciu a reacţionat cu apa şi s-a transformat în diamante şi dioxid de siliciu, susţinând ipoteza cercetătorilor.
„Indiferent de posibilitatea de a folosi astfel de planete ca habitat uman, acesta este un pas înainte” în cunoaşterea exoplanetelor, a spus Allen-Sutter.
„Cu cât învăţăm mai mult cu atât mai bine vom putea interpreta noile date pe care ni le vor oferi misiuni viitoare precum Telescopul Spaţial James Webb şi Telescopul Spaţial Nancy Grace Roman, pentru a înţelege lumile de dincolo de pe propriul nostru sistem solar”.
Potrivit cercetătorilor, în norii acizi ai planetei Venus a fost detectat un gaz numit fosfină, acesta sporind probabilitatea ca microbii să trăiască în vecinătatea inospitalieră a Pământului. O echipă de oameni de știință care a avut-o în frunte pe Jane Greaves, profesor la Universitatea Cardiff, a detectat prezența gazului și a lansat ipoteza că organismele vii plutesc în norii planetei Venus, informează BBC.
Fosfina este o moleculă formată dintr-un atom de fosfor și trei atomi de hidrogen.
Pe Pământ, această moleculă este asociată cu viața, cu microbii care trăiesc în intestinele animalelor, cum ar fi pinguinii, sau în medii sărace în oxigen, cum ar fi mlaștinile. Este un gaz inflamabil, murdar, toxic, produs de bacterii care nu necesită oxigen.
Mirosul său a fost asemănat cu peștele sau usturoiul în descompunere. Poate apărea și atunci când materia organică se descompune.