Raportul Băncii Mondiale: Copiii din România vor atinge doar 58% din potențialul lor productiv, comparativ cu 75% în Polonia

Un copil născut astăzi în România va atinge doar aproximativ jumătate din potențialul productiv al unui adult complet educat în stare bună de sănătate, spune cea mai recentă actualizare a Indicelui capitalului uman (HCI) al Băncii Mondiale, care măsoară rezultatele pre-pandemice ale capitalului uman din întreaga lume. 

Indicele capitalului uman (HCI), lansat pentru prima dată în 2018, măsoară nivelul de cunoștințe și abilități pe care un copil născut astăzi se poate aștepta să le dobândească până la vârsta de 18 ani pe baza riscurilor asociate educației și sănătății precare într-o anumită țară.

Un copil născut astăzi în România va atinge 58% din potențialul productiv al unui adult complet educat. Aceasta este mai mică decât potențialul de productivitate de 60% în urmă cu 10 ani

Raportul din acest an include o analiză de zece ani a dezvoltării capitalului uman din 2010 până în 2020 în 103 țări, inclusiv în România. Această analiză arată că un copil născut astăzi în România va atinge 58% din potențialul productiv al unui adult complet educat, în stare de sănătate optimă. Aceasta este mai mică decât potențialul de productivitate de 60% în urmă cu 10 ani.

Scorul României este acum mai mic decât majoritatea colegilor săi regionali. Dintre vecinii României, doar Moldova se află la același nivel, cu un potențial de productivitate de 58%. Între timp, Bulgaria este la 61%, Ucraina – 63%, Serbia – 68%, și Ungaria – 68%.

Conform acestui indicator, împărțim un loc în clasament cu Peru, Oman, Thailanda, Malaezia, Mexic și Mongolia.

Campionii regionali sunt Estonia, unde un copil se poate aștepta să atingă 78% din potențialul productiv al unui adult complet educat și sănătos, urmat de Slovenia – 77%, Polonia și Cehia – 75%.

Cea mai bine clasată țară din lume din Singapore, unde copiii vor atinge 88% din potențialul productiv al unui adult complet educat și cu o sănătate bună. La capătul opus se află Republica Centrafricană, cu un potențial de productivitate de 29%.

Valoarea HCI a României reflectă necesitatea îmbunătățirilor urgente în rezultatele educației și sănătății. Astăzi, un copil din România se poate aștepta să finalizeze 11,8 ani de școală preșcolară, primară și secundară până la vârsta de 18 ani, comparativ cu 12,6 ani în 2010. Prin comparație, un copil din Polonia se poate aștepta să împlinească 13,4 ani. Când anii de școlarizare sunt ajustați în funcție de calitatea învățării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază doar de 8,4 ani de școlarizare, comparativ cu 11,4 ani în Polonia.

Mai mult, studenții din România obțin 442 pentru rezultatele învățării pe o scară în care 625 reprezintă un nivel avansat și 300 reprezintă un nivel minim. Pentru comparație, studenții din Polonia obțin 530. În ceea ce privește starea de sănătate, categoria de vârstă  de 15 ani care va supraviețui până la vârsta de 60 de ani se ridică la doar 88%.

Manager de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria: „România trebuie să investească urgent în sănătatea și educația copiilor săi. Banca Mondială se angajează să sprijine autoritățile române”

„Încă o dată, Indicele capitalului uman atrage atenția asupra faptului că România trebuie să investească urgent în sănătatea și educația copiilor săi. Banca Mondială se angajează să sprijine autoritățile române în eforturile lor de a investi mai mult și de a investi mai inteligent în capitalul uman, pentru a accelera progresul către o lume în care toți copiii se pot aștepta să primească învățare de calitate în clasă sau online și să poată intra în piața muncii ca adulți sănătoși, calificați și productivi „, a declarat Tatiana Proskuryakova, Manager de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria.

HCI este alcătuit din șase indicatori: probabilitatea de supraviețuire până la vârsta de 5 ani, anii de școlarizare așteptați de un copil, scorurile armonizate ale testelor, anii de școală ajustați la învățare, rata de supraviețuire a adulților și creșterea sănătoasă – proporția copiilor care nu sunt cascadare (datele privind cascadarea nu sunt disponibile pentru România). Scorurile sunt compilate pentru 174 de țări care acoperă 98% din populația lumii până în martie 2020, oferind o linie de bază pre-pandemică privind sănătatea și educația copiilor.

Raportul complet este disponibil aici.

Raportul include date pentru 174 de țări și include o analiză a dezvoltării capitalului uman pentru perioada 2010-2020 înainte de pandemia de coronavirus. Indicele analizează modul în care s-a schimbat calea unui copil de la naștere la vârsta de 18 ani și care sunt șansele sale de a-și dezvolta întregul potențial ca lucrător sănătos.
Indicatorii raportați sunt supraviețuirea (de la naștere până la vârsta de 5 ani); anii preconizați de învățământ primar și secundar, ponderat de calitate; dezvoltarea afectată a copilului din cauza malnutriției; precum și ratele de supraviețuire la adulți.

În clasament, toate celelalte țări ale UE, cu excepția României, ne depășesc în ceea ce privește indicele. În afară de vecinul nostru din nord, țările europene, care au un procent mai mic decât al nostru, sunt doar Macedonia de Nord (56%) și Kosovo (57%).

Liderul clasamentului este Singapore cu 88%, urmat de Hong Kong (81%), precum și Japonia, Republica Coreea, Canada, Finlanda, Macao și Suedia, toate cu 80%, și astfel închid sectorul de excelență elevi. În partea de jos se află Republica Centrafricană cu 29%, Ciad cu 30% și Sudanul de Sud – 31%.

Concluzia este că calitatea educației ca medie nu s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, chiar și în unele țări există un declin, cum ar fi în țara noastră și în Ucraina.

În ceea ce privește anii școlari, tendința este în scădere în 21 de țări. Valoarea medie la care se deplasează în jos este de 0,09 ani. În această coloană suntem noi, precum și Luxemburg, Italia, Ucraina și România (vezi tabelul). În Bulgaria, anii preconizați pe care un copil îi va petrece la școală au scăzut de la un total de 12,9 în 2010 la 12,3 în 2020.

Datele indexului ar putea fi utilizate pentru a dezvolta politici și investiții în perioada de recuperare post-pandemică, potrivit Băncii Mondiale.