Iohannis, după testarea trenului pe ruta Gara de Nord – Aeroport „Henri Coandă”. „Este evident că în acest fel și în acest ritm vom reuși să modernizăm infrastructura din România”

Președintele Klaus Iohannis a participat, alături de premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode, la deplasarea test cu trenul pe conexiunea feroviară „Gara de Nord – Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni”.

La finalul deplasării, președintele României a susținut o declarație de presă, în Gara Aeroport Otopeni, după discursurile ministrului Transporturilor și al premierului. Klaus Iohannis a apreciat ritmul în care s-au derulat lucrările de la preluarea guvernării de către guvernul liberal, afirmând că și înainte existau fonduri europene pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, dar exista mai puțină „voință politică”.

Principalele declarații ale ministrului Lucian Bode:

„Un alt proiect de infrastructură de transport este foarte aproape de a fi dat în funcţiune.

Conexiunea pe calea ferată între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, cu cei 7,8 kilometri de cale ferată modernizată, dublă, între Mogoşoaia şi Baloteşti, şi racordul de aproximativ 3 kilometri, primul tronson de cale ferată construit de la zero în România, din 1984 până astăzi, conectat la terminalul I al Aeroportului Otopeni, reprezintă un obiectiv de investiţii pentru care s-a muncit mult, care, în contextul amânării Campionatului European de Fotbal, a fost îmbunătăţit faţă de varianta iniţială, cu încă două obiective necesare exploatării.

Mă refer aici la punctul de oprire din zona Patinoarului şi la un pasaj semiacoperit de acces în aerogară. Suntem, după cum bine ştiţi, în etapa de probe tehnologice, necesară pentru punerea în trafic în siguranţă a acestei investiţii, compusă din două proiecte feroviare complexe, în valoare de 463 de milioane de lei.

Ne-am setat, ca obiectiv, ca începând cu 12 decembrie 2020, odată cu noul mers al trenurilor, călătorii să poată circula pe această rută, pe cei 19,5 kilometri, în aproximativ 17 minute.

Acest proiect a pornit ca o obligaţie impusă României în contextul organizării Campionatului European de Fotbal, care trebuia să aibă loc în iunie acest an. A fost asumat în acest context şi trebuia realizat. Această conexiune trebuia să se materializeze chiar dacă nu eram constrânşi de împrejurări, pentru că a trecut mult prea mult timp de când Bucureştiul, capitală europeană, nu are o legătură feroviară între principala poartă aeriană de intrare în ţară şi gara centrală, Gara de Nord.

Trebuie să ne obișnuim să gândim proiecte integrate, proiecte integrate de transport, pentru că mobilitatea cetățenilor, în secolul XXI, în marile orașe, presupune dezvoltarea unei rețele de transport intermodale. După darea în trafic a acestei conexiuni, nu ne vom opri aici, pentru că Aeroportul Otopeni trebuie conectat la toate rețelele de transport, mai ales în contextul extinderii sale cu un nou terminal. Am reușit, așadar, să-l conectăm la rețeaua feroviară. Urmează să fie conectat la rețeaua de metrou, prin magistrala M6, și cea la rutieră, prin legătura cu Autostrada București-Ploiești-Brașov și Centura Bucureștiului.

Ne-am propus să abordăm un proiect de anvergură pentru București: trenul metropolitan, un concept integrat care să includă atât partea de infrastructură feroviară și trenuri metropolitane, cât și corelarea acestora cu celelalte moduri de transport.

Acest demers presupune extinderea magistralelor de metrou până la nivelul centurii feroviare a Bucureștiului, sincronizarea cu operatorii rutieri de transport care deservesc regiunea București-Ilfov, totul finanțat din fonduri europene. Este un plan ambițios, de durată, dar care trebuie pus în practică cât mai repede. Fără viziune de ansamblu, riscăm să avem în continuare proiecte de tip insulă și nu de tip rețea, interconectate.

În încheiere, spun că o dată faptul că guvernul Ludovic Orban a dovedit, în aceste aproape 11 luni de mandat, că investițiile în infrastructura de transport sunt prioritate și ne-am propus să dezvoltăm noi proiecte care să asigure cetățenilor un grad ridicat de conectivitate și mobilitate, principii de bază ale unui transport urban și periurban modern, desfășurat în condiții sigure și civilizate”.

Principalele declarații ale premierului Ludovic Orban

„Mă bucur să fiu prezent aici alături de domnul președinte Klaus Iohannis și domnul ministru al Transportutilor și ceilalți participanți la inaugurarea acestui tronson de cale feratî, cu atât mai mult cu cât ideea acestui tronson s-a născut în mandatul meu de ministru al Transporturilor, sigur și aici a trebuit să treacă 12 ani pentru realizarea acestui tronson necesar, pentru a oferi o alternativă de deplasare pentru cei care vor să plece sau aterizează pe aeroportul Otopeni.

Felicit constructorii, amintesc că la mmentul preluării guvernării de către guvernul liberal, progresul era puțin peste 11%, acum este aproape finalizat.

Evident că sunt necesare probe tehnice pentru punerea în funcțiune, ca și alte etape procedurale, precum selectarea operatorului de transport feroviar, dar această linie este o realitate și va fi pusă la dispoziția beneficiarilor în cel mai scurt termen posibil.

Folosesc ocazia pentru a vorbi despre sistemul ferviar. Din păcate, calea ferată a fost Cenușăreasa modurilor de transport în ultimii 20 de ani, a fost ocolită de investiții serioase și a fost tratată ca o formă de rang secund.

La nivelul Uniunii Europene, transportul feroviar este considerat un transport prioritar, pentru că este un transport sigur, un transport rapid și, mai ales, un transport care este prietenos cu mediul înconjurător.

În ceea ce ne privește, vom pune în aplicare strategia de dezvoltare a Uniunii Europene și în România și vom pune între prioritățile de dezvoltare a infrastructurii de transport dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar.

Obiectivele pe care le avem sunt: finalizarea procesului de modernizare a căii ferate de la Constanța până la Nădlac. În cursul acestei săptămâni se va semna contractul Apața – Cața, un contract pentru modernizarea a 44 de km. Practic, din tot traseul de la Constanța până la Nădlac va mai rămâne o singură porțiune, porțiunea Predeal-Brașov, pentru care, în cadrul studiului de fezabilitate, se va stabili soluția optimă, astfel încât să ajungem și pe acest tronson la semnarea contractului de proiectare și execuție.

De asemenea, pe celelalte trasee importante de pe Coridorul IX Pan-European, pot să vă spun că de la Ploiești până la Focșani, de la Focșani până la Roman și de la Roman până la Iași și până la granița de est sunt semnate contracte pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru modernizarea căii ferate de pe Coridorul X Pan-European, pe două linii, electrificat, cu o viteză de transport pentru călători de 160 de km și o viteză de transport marfă de 120 de km.

De asemenea, pe tronsonul de la Bucureşti spre Craiova, Turnu Severin-Caransebeș, care se duce spre vest, suntem pe aproape toate tronsoanele cu contracte semnate pentru realizarea studiilor de fezabilitate.

Deja a intrat pe linie dreaptă tronsonul Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, tronson care era neelectrificat şi care, în curând, va intra în faza de proiectare şi de execuţie.

De asemenea, inelul feroviar al Bucureştiului, care reprezintă o alternativă extrem de utilă pentru bucureştenii care vor să asigure deplasarea pe inelul feroviar va oferi o mobilitate suplimentară în transport atât pentru bucureşteni, cât şi pentru cei care locuiesc în judeţul Ilfov.

Vom aloca fonduri europene, miliarde şi miliarde de euro vor fi investiţi pentru modernizarea infrastructurii de transport feroviar, care va reprezenta o bază pentru dezvoltarea economică a României”.

Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis

„Iată că planul de relansare economică pe care l-am elaborat împreună cu Guvernul Orban începe să își arate și partea practică și pentru a sublinia importanța dezvoltării infrastructurii feroviare am participat azi la un test pe singura linie nouă de cale ferată construită, atenție, nu din 1989, ci din 1984 încoace.

Noi dorim să dezvoltăm Aeroportul internațional, pentru asta evident, e nevoie să ajungi în aerport în condiții foarte bune, în condiții predictibile, și pentru asta legătura de la Gara de Nord până la aeroport este absolut esențială.

Este evident că în acest fel și în acest ritm vom reuși să modernizăm infrastructura din România.

Nu întâmplător am participat în ultimele zile la metrou, la autostradă și iată, acum, la testarea acestei noi căi ferate. Dezvoltarea infrastructurii de transport este fundația pe care se clădește Planul de relansare economică.

România are nevoie de o dezvoltare economică sustenabilă, puternică și pentru asta este nevoie de infrastructură de transport, iar pentru a putea realiza această infrastructură de transport, avem o șansă enormă acum, în anii care urmează, când putem să folosim bani europeni care ne sunt puși la dispoziție.

Trebuie să recunoaștem că banii europeni am avut și până acum, doar voință politică până acum a fost puțină. Dacă ne gândim doar că din 2016 până în 2019 s-a realizat din această linie 11%, și în niciun an de când a venit Guvernul liberal s-a realizat practic tot restul, linia este ca și finalizată, putem să ne dăm seama cam care este voința politică și putința politică.

Îl felicit pe toți, premier, ministru, construtori, consultanți și toată lumea care a participat și a facilitat această dezvoltare. Sunt convins că acesta ca fi ritmul impos pentru anii următori, un ritm care va schimba fața României în sens pozitiv”.

Stadiul lucrărilor

La începutul lunii, pe 9 septembrie, CFR Infrastructură anunţa că linia de cale ferată Gara de Nord-Aeroportul Otopeni este finalizată în proporţie de 97% . „Pe întregul traseu a fost montată linia de cale ferată, constructorul executând în prezent ultimele lucrări de buraj şi profilare mecanică”, a transmis compania.

Conform comunicatului, la staţia Aeroport mai sunt de executat lucrări de finisaje interioare, de montare a instalaţiilor electrice, de aşternere a membranei pe peroane, de instalare a difuzoarelor, camerelor video, dar şi lucrări de alimentări cu apă şi realizare rigolă de preluare a apelor meteorice, precum şi de montare a parapetului de protecţie.

„Eu am fost astăzi într-o probă-test, într-o verificare pentru tot ceea ce credem noi că se va întâmpla undeva la sfârşitul lunii octombrie, când vom finaliza cei 8 kilometri de linie dublă. De la Gara de Nord până la Otopeni sunt 19,5 kilometri. Pe 8 kilometri între Mogoşoaia şi Baloteşti se modernizează linia, vom avea linie dublă. Se construieşte acel tronson de 3 kilometri, pasarela peste DN1, nou, de la zero”, a declarat ministrul Transporturilor, în 16 septembrie. Ministrul a spus că se va circula pe această linie de pe data de 12 decembrie.

„Dacă vă puteţi imagina: este primul tronson de linie de cale ferată construit în România de la zero după 1989. Aşadar, suntem într-un progres fizic de peste 98%, vom realiza cel mai probabil săptămâna viitoare primele deplasări cu invitaţi, cu presa, aşa cum am făcut şi la metrou. (…) Noi credem că o dată cu noul Mers al Trenurilor, 12 decembrie, din acel moment, de la Gara de Nord la Otopeni, sau de la Otopeni la Gara de Nord vom parcurge cei 19,5 kilometri în 15-17 minute”, a mai declarat ministrul Transporturilor.

Proiectul „Modernizarea liniei de cale ferată București Nord – Aeroport Internațional Henri Coandă București” prevede construirea unei căi ferate duble în lungime de 2,95 km, a unui viaduct de 1,52 km care va traversa DN1, 3 podete, instalație de centralizare electronică și o statie de călători la terminalul T1. Valoarea contractului este de 398,1 milioane lei, lucrarea fiind finanţată din fonduri europene nerambursabile.