Uniunea Europeană: Franța se opune revenirii la regulile de disciplină bugetară de dinaintea pandemiei

Franța se opune reinstituirii regulilor de disciplină bugetară care existau la nivelul Uniunii Europene înainte de a fi suspendate din cauza crizei pandemiei, scriu AFP și Barrons

Poziția oficialilor francezi, diferită de cea a Uniunii

„Nu se poate imagina restabilirea aceluiaşi Pact de Stabilitate şi Creştere Economică. Sunt necesare reguli bugetare? Desigur. Însă trebuie revizuite? Desigur”, a afirmat Clément Beaune, secretar de stat francez pentru Afaceri Europene.

Regulile sunt în prezent în așteptare, oferind guvernelor oportunitatea de a-și stimula economiile cu programe majore de cheltuieli pentru a combate o recesiune istorică.

Teoretic, regulile limitează deficitul public anual al unui guvern la trei procente din produsul intern brut și datoria la 60 la sută, deși plafoanele sunt frecvent încălcate.

Guvernele sunt foarte reticente în a decide cu privire la data la care normele ar trebui să revină la locul lor, dată fiind incertitudinea economică cauzată de pandemia Covid-19.

Uniunea Europeană a suspendat în martie aplicarea reglementărilor prevăzute în Pactul de Stabilitate şi Creştere Economică. Printre obligaţiile pe care statele membre nu trebuie să le mai respecte se numără menţinerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB. Comisarul UE pentru Economie, Paolo Gentiloni, a evitat să precizeze când vor fi reinstituite regulile bugetare.

„Nu putem reinstitui Pactul de Stabilitate în forma anterioară, deoarece suntem într-o perioadă în care va trebui să investim în continuare în economii”, a insistat Clément Beaune, menţionând planurile UE privind tranziţia ecologică şi digitală.

„Vom avea, la ieşirea din criză, plafon privind deficitul şi privind datoriile suverane, care însă vor fi foarte diferite de realitatea care exista acum câţiva ani în Europa”, a explicat oficialul guvernamental francez.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, afirma în noiembrie 2019, într-un interviu acordat revistei The Economist, că „dezbaterile privind deficitul de 3% în cazul bugetelor naţionale şi de 1% în cazul bugetului european aparţin altui secol”.