Profesorii care au o reticență în ceea ce privește predarea online, au varianta predării asincrone. Astfel, cadrele didactice pot crea materiale, fișe de lucru, prezentări powerpoint, pe care să le încarce pe platforma utilizată de școală, pentru ca elevii să intre în posesia acestora.
În Monitorul Oficial este prezentă regula predării asincrone, care nu presupune o interacțiune directă profesor-elev.
„Am realizat parteneriatul cu Google si Microsoft. În aceste platforme educaționale sunt cele două aplicații, Google Classroom și Teams, care asigură o comunicare fără să fie nevoie de o interacțiune directă, în timp real, cu cadrul didactic. Atâta timp cât platformele sunt utilizate conform recomandărilor, cu activarea licenței, în cadru instituțional, acestea asigură securitatea de care profesorii au nevoie, nu este permis accesul celor din afară. Și MEC a pregătit, prin „Teleșcoala pentru profesori”, un set de 15 lecții pentru ca un profesor să poată utiliza cu succes platformele”, a precizat secretarul de Stat în Ministerul Educației și Cercetării, Jean Badea.
Profesoara de Limba și Literatura Română, Cristina Tunegaru, spune că existstă un blocaj în ceea ce privește uniformizarea platformelor educaționale. Cadrul didactic a precizat că predarea asincronă este o soluție pentru profesorii cărora le e teamă că vor fi înregistrați.
„Există, în documentul pe care l-am primit de la MEC, ideea de predare asincronă, o predare asincronă care se realizează în plan virtual, profesorii și elevii nu lucrează în același timp, asta înseamnă că profesorii nu vor fi înregistrați, ei trebuie să încarce materiale pe care le lucrează pentru elevii lor”, a declarat Cristina Tunegaru pentru Digi24.
Întrebată de ce nu se implemetează acest sistem, Tunegaru a răspuns: „Noi nu avem deocamdată, la nivel național, o platformă educațională comună și fiecare școală realizează cum vrea de cuviință. Mi se pare îngrijorător că avem și acest blocaj, dincolo de celelalte blocaje care țin de resursa materială”.