Trei dintre cei patru lideri ai țărilor membre ale Grupului de la Vișegrad și-au exprimat joi reticența față de noile propuneri privind migrația prezentate de către Comisia Europeană.
Astfel, premierul Ungariei, Viktor Orban, a adirmat că propunerea Comisiei nu reprezintă „un progres major” în ceea ce privește problema refugiaților, după cum informează Agerpres.
„Abordarea de bază este totuşi neschimbată, nu există un progres major”, a declarat Orban, după o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și cu omologii săi din Polonia și Cehia.
De altfel, Orban a reamintit poziţia Budapestei privind „stoparea imigraţiei”.
La rândul său, premierul Cehiei, Andrej Babis, a anunțat joi că respinge ultimele propuneri prezentate de autoritățile europene referitoare la migrație și la emisiile de dioxid de carbon.
Ţările din grupul de la Vişegrad (Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia), ce refuză să primească migranţi, au respins cu vehemenţă precedentul plan al Uniunii Europene vizând repartizarea imigranţilor în statele membre, pe baza unor cote obligatorii.
Declarația oficialului de la Budapesta vine în contextul în care Comisia Europeană a prezentat miercuri un proiect de reformare a sistemului de azil al Uniunii Europene, care nu prevede, însă, cote obligatorii de refugiați așa cum fusese preconizat.
În schimb, proiectul introduce un mecanism de „solidaritate obligatorie” între statele membre, mecanism ce ar urma să fie activat în momentul în care unul dintre aceste state se află „sub presiune” sau într-o „situație de urgență”.
„Noi (Grupul de la Vişegrad, n. red.) ne păstrăm poziţia insistând pe un control al frontierelor cât mai riguros şi eficace posibil. Astăzi ne-am prezentat poziţiile iniţiale asupra propunerilor actuale. Suntem deschişi pentru a susţine diverse formule, dar nu ne vom abandona principiile”, a subliniat, la rândul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki.
La cinci ani de la criza migrației din 2015, „Pactul european asupra migrației și azilului” prevede ca statele care nu doresc să preia migranți să participe la repatrierea acelora ale căror cereri de azil sut respinse sau să aducă alt tip de contribuții, precum participarea la înființarea de tabere de refugiați.
Soluția este descrisă de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru „just și rezonabil” între „responsabilitate și solidaritate” între țările din Blocul comunitar. Astfel, noul plan are ca scop să convingă și statele care au refuzat până acum cotele de refugiați, precum Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia sau Austria.
Noul plan revizuiește principiul din „Regulamentul Dublin”, potrivit căruia prima țară din UE în care ajunge un migrant este responsabilă pentru soluționarea cererii de azil a acestuia. Revizuirea acestui principiu a fost cerută în special de statele aflate în prima linie, precum Grecia sau Italia.
Potrivit noii propuneri, țara care va decide asupra cererii de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit sau studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui „mecanism de solidaritate obligatorie”.