Sarmiza Andronic: ”Ce votezi când votezi USR-PLUS?” (OPINIE)

Se vorbește în România de câțiva ani buni despre nevoia schimbării la nivel politic. Fiecare însă dă propria definiție acestei schimbări sau pur și simplu nu o definește.

Așa se face că, cel puțin în ultimii 10 ani, această schimbare a devenit temă de campanie: să fie altceva, să fie altfel. Pe acest fond a ajuns USR-PLUS în Parlament. Puțini oameni pot da o explicație coerentă, clară despre vreun motiv bine întemeiat pentru care a votat acest partid. Cea mai des rostită explicație, și de multe ori singura, este că e altceva și nu că partidul  ar avea vreun proiect măreț pentru România.

La aceste alegeri locale am văzut exact ce înseamnă aceasta schimbare și acest altceva. S-a văzut pe rețelele de socializare câte răspunsuri grosolane și agresive au fost date de către membrii sau simpatizanții USR-PLUS întrebărilor de bun simț venite chiar și din partea simpatizanților sau votanților acestora. S-a văzut de asemenea agresivitatea cu care membrii acestui partid strigau “hoții, “pușcărie” etc., membri care pozau adesea în imaculații pământului, ai țării și ai clasei politice de oriunde ar fi ea, deși știm toți că sunt departe de a avea cu adevărat o astfel de imagine. S-au văzut clar armele, instrumentele pe care aceștia le folosesc pentru a-și învinge adversarii, fără de care, la drept vorbind,  democrația ar fi grav pusă în pericol.

S-a văzut cu cât dispreț se vorbește despre partidul aflat în opoziție și cât de des rostesc aceștia, alături de partenerii lor, Președintele țării și PNL-iștii, “să dispară PSD”, uitând sau făcându-se că uită că PSD are votanții săi, deloc puțini, așa cum tocmai s-a văzut. PSD încă reprezintă oameni, români pe care USR-iștii și PNL-iștii îi urăsc și îi hulesc și cel mai adesea îi jignesc pentru că…votează PSD.

Strategia USR-PLUS e una extrem de egoistă, o strategie de protejare a imaginii, care, culmea, chiar funcționează. Cum să critici un partid pentru mesajele sau pentru acțiunile sale, dacă ele nu există? Faptul că USR-PLUS nu și-a asumat guvernarea alături de PNL e o dovadă în acest sens, iar că primarii lor au fost aleși cu sprijinul PNL, după care au urmat declarațiile dlui Cioloș și ale dlui Barna care s-au delimitat discret sau mai puțin discret de partenerii din alegerile locale, iarași e un lucru care spune multe despre moralitatea lor.

Așadar, definiția pentru USR-PLUS nu o cunosc și nu pentru că nu mi-aș dori, dar partidul ăsta chiar nu are nimic de oferit. USR-PLUS e doar un nume. Și până la urmă, care e motivul întemeiat pentru care aceștia  transmit că cei care nu votează PSD sunt net superiori și merită să traiască în România, iar votanții și membrii PSD trebuie să dispară de pe fața pământului?

Dacă simpatizanții sau membrii USR-PLUS au impresia că simpatizanții sau membrii PSD trebuie bătuți cu pietre, le reamintesc faptul că un vot pentru PSD valorează fix cât un vot pentru USR-PLUS și că ei nu sunt cu nimic mai speciali, în afară de faptul că își strigă votul, făcând un titlu de glorie din el.

Schimbarea poate însemna evoluție și e firesc să ne-o dorim fiecare pentru noi, pe plan personal, profesional sau pentru societatea în care trăim. Dacă însă schimbare sau altceva se numește USR-PLUS, cu toată această manifestare a urii și a agresivității, nu cred că românii vor avea parte de ceea ce își doresc, de ceea ce speră. Această manifestare a politicienilor din USR-PLUS atrage aplauze și laude prea multe, în condițiile în care parcă eram cu toții de acord că e nevoie de stabilitate, unitate, altă abordare și mai ales proiecte.

Din păcate, USR-PLUS nu înseamnă civilizație, înseamnă dezbinare între bătrâni și tineri, între români și străini, între politicieni vechi și politicieni noi, înseamnă strigăte și agitație inutilă. Da, USR-PLUS sunt două (sau unul?) partide noi, dar noutatea pe care ele o propun și o promovează e departe de a fi noutatea de care are cu adevărat nevoie România.