Prima pagină » Diverse » Comisarul pentru Justiție, Didier Reynders: ”Dacă vom avea o evoluție în statele membre este posibil ca Procuratura Europeană (EPPO) să înceapă activitatea anul acesta”

Comisarul pentru Justiție, Didier Reynders: ”Dacă vom avea o evoluție în statele membre este posibil ca Procuratura Europeană (EPPO) să înceapă activitatea anul acesta”

Florentina Dinu

Publicat: 09/10/2020, 18:20

Actualizat: 09/10/2020, 19:44

Inceputul Parchetului European, planificat pentru noiembrie, amenință să fie întârziat. Șeful noii autorități, Laura Codruta Kövesi, a declarat agenției de știri AFP înainte de ședința miniștrilor Justiției din UE, vineri, că zeci de funcții sunt vacante în prezent. În plus, pentru bugetul 2021 lipsesc 17 milioane de euro. Comisarul UE pentru Justiție, Didier Reynders, a văzut, de asemenea, „o mulțime de probleme”. El a îndemnat statele membre să rezolve acest lucru rapid.

Potrivit conferinței de presă sustinuta în urma conferinței video a miniștrilor justiției, Comisarul pentru Justiție, Didier Reynders a declarat că, după discutia cu Procurorul European, Laura Kovesi, obiectivul atât al Executivului european, cât și al miniștrilor de Justiție este același: ca Procuratura Europeană să devină operațională cât mai curând, în contextul în care banii europeni vor fi cheltuiți cu o flexibilitate mai mare.

Comisarul pentru Justiție, Didier Reynders: ”Avem nevoie ca EPPO să devină operațional cât mai curând posibi. Avem nevoie de EPPO mai mult ca niciodată, pentru că vom cheltui mai mulți bani și mai rapid”

”Astăzi am avut ocazia să discutăm cu Procurorul European, Laura Kovesi, despre stadiul actual al Parchetului. Discutia a confirmat că miniștrii și Comisia au același obiectiv: avem nevoie ca EPPO să devină operațional cât mai curând posibil. I-am informat pe miniștrii că ieri am vizitat biroul EPPO din Luxemburg și i-am întâlnit pe cei 22 de procurori și am reafirmat sprijinul pentru EPPO. (…) Protecția bugetului Uniunii Europene va fi mai importantă ca niciodată, fiecare euro ar trebui cheltuit pentru a ieși din această criză și pentru a pune economia pe picioare. Avem nevoie de EPPO mai mult ca niciodată, pentru că vom cheltui mai mulți bani și mai rapid”.

Începutul activității Procuraturii Europene (EPPO), amânat de evoluția in statele membre și de numirea celor 140 de procurori europeni delegați

În acest sens, statele membre trebuie să-si adapteze procedura naţională de aderare la Parchetul European si să accelereze procesul. Fiind întrebat despre o perioada exactă a inceperii funcționarii EPPO, comisarul a declarat că depinde de buget, care a fost ”triplat” și de numirea celor 140 de procurori europeni delegați. In ceea ce priveste bugetul EPPO, Kovesi declara ca e nevoie de 55 de milioane de euro”, in timp ce comisarul Didier Reynders remarcă faptul că bugetul Parchetului European pentru anul 2021 a fost deja ”aproape triplat”. Procurorii europeni delegati vor avea ca atribuţii desfăşurarea la nivel naţional a investigaţiilor care vor fi supervizate de la Luxemburg de către cei 22 de procurori. Inceputul activităţii, prevăzut iniţial era pentru luna noiembrie. Comisarul pentru justiție, Didier Reynders a declarat că depinde de ”evoluția în statele membre”.

Comisarul pentru Justiție, Didier Reynders: ”Ar putea fi posibil. Dacă vom avea o evoluție în statele membre, ca EPPO să înceapă activitatea anul acesta”

”Potrivit Regulamentului, este imposibil să înceapa înainte de 20 noiembrie, anul acesta. Există o mulțime de probleme de rezolvat. Am trimis scrisori tuturor celor 22 de state membre care participă la EPPO să solicite adoptarea diferitelor legi și numirea procurorilor europeni delegați, pentru că trebuie să încheiem negocierea dintre procurorul șef și statele membre.

Există două elemente: bugetul și prognoza pentru 2021, deoarece in urma cu 3 ani Procurorul European solicită bugetul 30 de milioane, iar acum am marit bugetul pana la 37 de milioane euro. Este o creștere imensă. S-ar putea face mai multe, dar discutia este la nivelul Parlamentului European și al Consiliului în această privință. Este mai posibil să începem când ajungem la 140 de procurori delegați, cererea procurorului șef.

Ar putea fi posibil, dacă vom avea o evoluție în statele membre să înceapă anul acesta, deoarece CMF și Next Generation vor cheltui mai rapid banii europeni și este urgent să lansăm EPPO pentru a începe anchete și poate urmărirea penală, dacă este nevoie”.

România va delega 15 procurori la Parchetul European condus de Codruța Kovesi, după ce inițial fuseseră anunțați 10, se arată într-un comunicat de presă transmis vineri de Ministerul Justiției.

Potrivit unui comunicat de presă transmis vineri de Ministerul Justiției, la reuniunea informală a miniștrilor justiției din statele membre UE, în format videoconferință, Cătălin Predoiu „a intervenit în sensul operaționalizării Parchetului European (EPPO) cât mai curând posibil”.

Predoiu: „Am identificat soluții pentru a suplimenta numărul de 10 procurori anunțați inițial”

„România a susținut și susține concret operaționalizarea EPPO, atât prin pozițiile adoptate în cadrul Consiliului JAI, cât și prin măsuri concrete adoptate în cadrul dialogului și cooperării cu Parchetul European. Am continuat dialogul cu Procurorul-Șef al Parchetului European și am identificat soluții pentru a suplimenta numărul de 10 procurori anunțați inițial”, a afirmat Predoiu.

O şedinţă de a inaugurare a Parchetului European (EPPO) a avut loc luni, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), pentru a marca debutul oficial al activităţilor EPPO, în cursul căreia şefa acestei instituţii, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorii europeni ai Parchetului European şi-au luat angajamentul solemn de a respecta obligaţiile care decurg din funcţia lor, potrivit unui comunicat de presă al CJUE.

Consiliul amenință independența Procuraturii Europene. Scrisoare deschisă către Parlamentul European: Chemați Consiliul UE cu privire la ipocrizia statului său de drept

În urmă cu câteva săptămâni, Consiliul European a numit procurorii europeni care vor face parte din Parchetul European (EPPO). Unii ar putea să-și amintească de controversa legată de numirea procurorului său șef anul trecut. Consiliul a numit un grup independent pentru evaluarea candidaților, dar, sub presiunea guvernului român, a planificat inițial alegerea unui candidat diferit de procurorul român Laura Codruța Kövesi, care a fost preferat ca primă alegere. În cele din urmă, Parlamentul European a protejat procedura de interferența națională și grupul independent a prevalat în alegerea lor, transmite Euronews.

Subminând rolul comitetului independent fără a oferi niciun motiv pentru a face acest lucru, Consiliul a subminat credibilitatea și independența EPPO.

Consiliul a făcut acum opusul în ceea ce privește selecția procurorilor europeni care vor lucra sub îndrumarea procurorului șef. În ceea ce privește candidații din trei state membre, Belgia, Bulgaria și Portugalia, Consiliul a decis să aleagă un alt candidat decât cel recomandat de comisia independentă, fără a oferi niciun motiv pentru care a făcut acest lucru și fără deliberarea sa fiind făcute publice. Acest lucru lovește credibilitatea independenței EPPO și a statului de drept în Uniunea Europeană.

Regulamentul Consiliului care a instituit EPPO a instituit un set de garanții instituționale menite să-i protejeze independența. Acestea includ un proces de selecție imparțial și independent pentru procurorii europeni, ghidat de criterii de echitate și competență. Conform Regulamentului, statelor membre li se permite să numească doar trei candidați pentru o funcție (fără niciun ordin de preferință), cu selecția și numirea care urmează să fie făcută de Consiliu cu sprijinul unui grup independent care revizuiește și clasează candidații.

Respectarea integrității acestei proceduri este crucială pentru a proteja încrederea în independența EPPO. Unul dintre motivele pentru care selecția va fi făcută la nivel european – și nu național – se datorează faptului că acești procurori, deși fac parte din EPPO, vor avea puteri semnificative în ceea ce privește investigațiile care vor fi efectuate în statele membre de origine. Ei nu pot datora numirea lor guvernelor lor naționale. Modul în care a fost luată decizia Consiliului de numire a noilor procurori subminează în mod clar acest obiectiv.

Este adevărat că Consiliul nu este obligat din punct de vedere juridic de clasamentul realizat de grupul independent. Dar Consiliul trebuie, cel puțin, să ofere motivele pentru care optează pentru un alt candidat. Grupul independent a furnizat motive pentru clasarea sa. Consiliul nu poate modifica acest clasament fără nicio explicație. În absența acestor motive, se face o umbră asupra selecției făcute de Consiliu, diminuând încrederea cetățenilor europeni în independența procurorilor.

Absența motivelor, precum și lipsa totală de transparență, face, de asemenea, imposibil ca cetățenii UE și alte organisme ale UE (în special Parlamentul European) să examineze în mod eficient selecția făcută de Consiliu.

Suspiciunea (bazată pe declarațiile făcute de unele guverne naționale critice cu privire la decizia sa) este că Consiliul pur și simplu a înlocuit preferințele comitetului independent cu cele exprimate de guvernele naționale ale candidaților. Acest lucru subminează intenția Regulamentului Consiliului ca selecția să se facă la nivel european. După cum s-a menționat, Regulamentul nu autoriza nici măcar statele membre să își exprime preferința pentru niciunul dintre cei trei candidați de naționalitate. Dreptul UE diferențiază în mod expres cazurile în care puterea de numire este conferită statelor membre care acționează împreună sau, ca în acest caz, îi revine Consiliului, o instituție a Uniunii care acționează în numele statului de drept și este guvernată de statul de drept.

Din acest motiv, se face apel la Parlamentul European – a cărui autoritate în acest domeniu este, de asemenea, în joc, după ce a contribuit la înființarea comisiei independente – să solicite anularea deciziei Consiliului în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Uniunea nu poate pretinde că este un apărător al statului de drept dacă propriul Parchet se naște cu încălcarea unui astfel de stat de drept, se arată in scrisoare, semnata de lectori universitari si un fost europarlamentar.