Protestele din Belarus: Poliția are voie să folosească arme militare! Sute de protestatari au fost bătuți și arestați duminică – FOTO/VIDEO

Poliția din Belarus are voie să folosească arme militare împotriva protestatarilor, dacă este necesar, pentru a răspunde la ceea ce Ministerul de Interne a descris drept proteste anti-guvernamentale în masă, care devin din ce în ce mai radicalizate.

Poliția a a anunțat că a reținut 713 persoane la protestele de duminică, în care forțele de securitate au folosit tunuri de apă și bastoane pentru a despărți mulțimile care cereau noi alegeri prezidențiale. Zeci de protestatari au fost bătuți în timpul protestelor care au loc duminică,11 octombrie, în capitala Belarusului, Minsk, transmite Reuters.

Arme militare folosite împotriva protestatarilor din Belarus

Zeci de mii de bieloruși au manifestat în fiecare weekend de la alegerile din 9 august în care președintele Alexandr Lukașenko a fost declarat câștigător. Oponenții săi spun că rezultatul a fost falsificat; Lukașenko neagă măsluirea votului. Majoritatea liderilor opoziției au fugit din țară sau au fost arestați.

„Protestele, care s-au mutat în mare măsură la Minsk, au devenit organizate și extrem de radicale. În acest sens, angajații și trupele interne ale Ministerului de Interne nu vor părăsi străzile și, dacă este necesar, vor folosi echipamente speciale și arme militare”, a declarat Ministerul de Interne într-un comunicat.

Țările occidentale au impus sancțiuni împotriva oficialităților din Belarus pe care dau vina pentru frauda electorală și abuzul împotriva protestatarilor. Ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, a declarat luni că Lukașenko ar trebui adăugat pe o listă de sancțiuni UE care include în jur de 40 de oficiali din Belarus.

Liderii UE au ajuns la un acord privind impunerea de sancțiuni la adresa Belarusului

Liderii Uniunii Europene au căzut de acord vineri să aprobe impunerea de sancțiuni Belarusului. Decizia a fost luată după ce în cadrul discuțiilor de la Bruxelles s-a ajuns la un acord privind un mesaj ferm la adresa Turciei, ca urmare a acțiunilor acesteia din Mediterana de Est, informează Agerpres.

Şefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, reuniţi în summit la Bruxelles, au ajuns la un acord, după lungi ore de negocieri pentru a convinge Atena şi Nicosia.

Sancţiunile au în vedere circa 40 de oficiali bieloruși acuzaţi de represiune contra opoziţiei sau de falsificarea rezultatului alegerilor prezidenţiale de pe 9 august din această țară.

Măsurile erau pregătite de mai multe săptămâni, dar trebuiau aprobate în unanimitate de statele membre. Ciprul a refuzat să îşi dea acordul dacă UE nu adresează mai întâi un mesaj în forţă Turciei pentru ca aceasta să înceteze operaţiunile ilegale de foraj în apele sale.

Vineri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la Ankara „să se abțină de la acțiuni unilaterale” în Mediterana de Est.

Belarusul anunță că a adoptat sancțiuni ca răspuns la cele ale UE

Ministerul de Externe de la Minsk a anunțat vineri că a redactat o listă de persoane cărora le va fi interzis accesul pe teritoriul Belarusului, ca răspuns la sancțiunile impuse de către Uniunea Europeană la adresa unor oficial bieloruși.

Reacția autorităților de la Minsk vine după ce, vineri, liderii europeni au decis în cele din urmă, în pofida unor neînțelegeri anterioare în interiorul Blocului comunitar, să impună sancțiuni Belarusului, după cum informează site-ul agenției de presă Reuters.

Ministerul bielorus de Externe a anunțat, însă, că lista Minskului nu va fi făcută publică, iar aceasta intră în vigoare începând de vineri.

La rândul său, Kremlinul a afirmat vineri că sancţiunile UE împotriva Minskului sunt „mai degrabă o dovadă de slăbiciune decât de forţă” din partea europenilor.