Eliana Popa debutează literar la vârsta de 28 de ani cu cartea „Ecoul iubirii”. Nu are o istorie în domeniul literar, „pentru mine scrisul a fost doar o pasiune pe care, din fericire, acum am ocazia să o împărtășesc publicului larg”, ne spune ea. Fiind cea mai mare dintre trei surori, primele fane ale poveștilor inventate de ea au fost surorile mai mici.
Gândul.ro: Bună, Eliana! Îți mulțumim că ai acceptat să stai de vorbă cu noi și să împărtășești cu cititorii noștri gândurile și emoțiile unui nou început, acela de autor publicat.
Eliana Popa: Cu mare drag! Vă mulțumesc și eu pentru oportunitatea de a face acest lucru.
Gândul.ro: În mediul online ești activă pe grupurile dedicate lecturii, dar și de pe site-urile de recomandări literare, însă cât de grea sau de ușoară a fost trecerea de la cititor la autor publicat?
Eliana Popa: Fizic nu a fost foarte greu, însă, din punct de vedere mental, nu sunt convinsă că voi reuși să trec complet această graniță. Încă privesc fiecare carte, inclusiv pe a mea, din perspectiva cititorului.
Gândul.ro: Cât de mult te-a inspirat viața ta în a scrie romanul?
Eliana Popa: Povestea prezentată în roman nu este inspirată dintr-o experiență personală, dar nici nu pot spune că nu am scris despre mine. Fiecare personaj are câte o părticică din mine. Unora le împărtășesc traumele, frustrările sau dorinţele, iar altele sunt o exteriorizare a tuturor acelor gânduri pe care eu nu le-aș materializa niciodată în fapte sau cuvinte.
Gândul.ro: Din punctul tău de vedere, ce anume lipsește cărților publicate până acum de către autorii români contemporani, dar găsim în „Ecoul iubirii”, în povestea ce se leagă între Ioana și Alex?
Eliana Popa: Romanul meu îmbrăţişează autenticitatea românească. Nu am folosit nume fancy şi nici nu am plasat acţiunea în locuri exotice, precum în alte romane ale autorilor contemporani. Am atins subiecte delicate ale realităţii româneşti precum emigrarea, traumele copiilor rămaşi în urmă, corupţia, violenţa în familie şi discrepanţa dintre viaţa rurală şi cea din capitală. Toate aceste adevăruri le-am inclus într-o poveste care îi va ţine în priză pe cititori, care îi va face să iubească şi să urască unele personaje, să plângă şi să râdă odată cu ele.
Gândul.ro: Ești pregătită pentru reacțiile pe care le va stârni cartea scrisă de tine?
Eliana Popa: Nu cred că sunt, dar mi-am asumat acest risc când am decis să public. Oricât de bună ar fi o carte, e imposibil ca toţi cititorii să rezoneze cu ea, aşa că mă aştept şi la critici. Sper doar să fie unele constructive.
Gândul.ro: Se spune că doar începutul e greu și că scrisul este ca un microb de care nu mai poți să scapi. Te vezi scriind și pe viitor?
Eliana Popa: M-am văzut scriind dintotdeauna, poate nu publicând, dar scriind cu siguranţă da. Acum că am pornit pe acest drum, nu am de gând să mă opresc aici. Mai un roman pe care cred că îl voi termina la începutul anului viitor, dar iau în calcul şi o continuare pentru „Ecoul iubirii”.
Gândul.ro: Ce ar însemna pentru tine ca romanul tău să aibă succes pe piața de carte din România?
Eliana Popa: Nu m-am gândit atât de departe. Încerc să iau lucrurile pas cu pas, fără să am aşteptări prea mari de la viitor. În momentul de faţă, mă bucur că romanul meu a ajuns în mâinile cititorilor şi savurez fiecare poză în care apare cartea mea şi fiecare apreciere.
Gândul.ro: În încheiere, ai dori să transmiți un gând cititorilor, poate chiar un motiv pentru care „Ecoul iubirii” va fi o carte pe placul lor?
Eliana Popa: Vreau să vă mulţumesc că existaţi, dragii mei, voi faceţi ca munca mea să aibă sens. Mi-aş dori din suflet să îi daţi o şansă carții mele, dar și dacă romanul meu nu va face parte din lista voastră de lecturi, îmi doresc să citiți. Citiți orice, dar citiți!
Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.