Ministrul Justitiei italian, primul dialog cu Laura Kövesi: „Apreciez atentia pe care o dedică Italiei și experiența de a investiga sistemul judiciar”

Un dialog online s-a desfășurat între ministrul Justiției italian, Alfonso Bonafede, și primul procuror-șef european, Laura Codruța Kövesi , ieri dimineață.

Potrivit presei italiene, centrul conversației dintre ministrul Justiției, Alfonso Bonafede și primul procuror-șef european Laura Codruța Kövesi, s-a concentrat pe calea de a pune în aplicare și de a face pe deplin operațional Parchetul European (EPPO) și contribuția Italiei la noul organism UE.

De asemenea, s-au discutat aspecte specifice ale procesului de structurare și participare a Italiei la Parchetul European (EPPO),  numărul procurorilor europeni delegați  exprimat de fiecare țară, regimul de securitate socială și contribuție, precum  și cadrul juridic al judecătorilor care urmează să fie repartizați.

Bonafede și-a exprimat aprecierea pentru „atenția pe care procurorul european o dedică Italiei și experiența de a investiga sistemul judiciar italian”.

„Italia – a concluzionat Bonafede – este pregătită să garanteze Parchetului European o contribuție semnificativă, atât în ​​ceea ce privește numărul magistraților, cât și resursele dedicate, oferind experiența și abilitățile țării noastre ”.

Procurorul general al Curții de Casație, Giovanni Salvi , a fost prezent la discutie, în timp ce Danilo Ceccarelli, reprezentantul italian în Colegiul Procurorilor din EPPO, numit recent procuror adjunct european, a participat la ședința online.

 În Italia, în prezent, legea de punere în aplicare a Regulamentului de înființare a Parchetului European urmărește procesul parlamentar-guvernamental preconizat, procedură ce urmează a fi încheiată până în februarie 2021 .

EPPO (Oficiul European de Procuratură) , prezidat de procurorul român Laura Kövesi , va fi operațional la sfârșitul anului 2020 , cu scopul de a cerceta și de urmărire a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Prin urmare, EPPO va avea sarcina de a investiga acțiuni penale referitoare la încălcări care nu pot fi urmărite de justiția națională din cauza limitelor teritoriale: în special pentru acțiuni împotriva bugetului comunitar și a intereselor financiare ale UE, precum „fraude TVA” transfrontaliere peste 10 milioane de euro, corupție și spălare de bani ”.

Având în vedere Tratatul de la Lisabona din 2007, Parchetul European a fost înființat printr-un regulament UE din 2017 și are sediul în Luxemburg – lângă Curtea de Justiție a UE și Curtea de Conturi Europeană – precum și un nivel descentralizat cu birouri în țările aderente. Cei 22 de membri ai noului organism – unul pentru fiecare stat – vor avea un mandat de 6 ani, care poate fi reînnoit cu maximum încă trei ani. 

Procurorul European își exercită competențele în urmărirea fraudelor și a altor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii. Comportamentul penal de interes este subliniat în Directiva UE 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului care definește sfera largă a noțiunii de „fraudă și prejudiciu a intereselor financiare ale UE”.

Statele membre implicate

Statele membre care s-au alăturat cooperării consolidate și și-au desemnat procurorii candidați, sunt în prezent 22 (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Spania, Slovenia) cu posibilitatea în viitor de a extinde cooperarea la aderări ulterioare.

Procurorul European este un organism care este independent din punct de vedere structural de statele individuale care nu acceptă ingerințe externe, acționează în interesul întregii Uniuni, iar procurorii săi sunt complet independenți de procurorii naționali.