În ediția Gândul Green din 18 noiembrie 2020 a fost dezbătută problema pădurilor defrișate și necesitatea împăduririi în zonele afectate.
În martie, a fost demarată campania ”Românii plantează: O pădure cât o țară” de Ministerul Mediului. Autoritățile au promis 53 de milioane de puieți care vor ajunge pe tot cuprinsul țării, cât și perdele forestiere în jurul orașelor.
Romsilva va planta 17 milioane de puieți în județele: Tulcea Galați, Ialomița, Călărași, Dolj, Brăila, Vaslui, iar cele mai multe păduri plantate de la zero sunt în: Maramureș, Suceava și Sibiu.
Au vorbit despre acest subiect invitații: Cristian Neagoe – Greenpeace -, Teia Ciulacu – Viitorplus – și Useriu – Tăsuleasa Social.
Ediția integrală a emisiunii GÂNDUL GREEN a putut fi urmărită pe site-ul Gândul (GÂNDUL.RO), pe pagina de Facebook și pe canalul de YouTube al publicației, miercuri, 18 noiembrie, începând cu ora 21.00.
Cristian Neagoe, Greenpeace: Mă bucur că președintele suține plantarile. Problema e că plantarile sunt mult prea puține față de cât se taie în România. 20 milioane de metri cubi dispar fără urmă din pădurile României. Plantarea a milioane de puieți care au un grad de prindere destul de mic de creștere, dacă nu e protejat timp de aproximativ 7 ani. Din punctul nostru de vedere, se taie de 50 de ori mai mult decât se plantează. Inițiativa e un exercițiu de PR, dar insuficient.
Teia Ciulacu, Viitorplus: Sunt de acord că e important că politicienii dau o direcție, însă ar trebui să vedem și fapte aliniate, de a vedea bugete alocate, proiecte implementate, cu rezultate măsurate și raportate. Puiețîi sunt plantați în primul an cu milioanele. La un hectar de pădure plantam 5.000 de puieți. Vor rămâne câteva sute de arbori maturi. Ar fi interesant să vedem care este suprafață impadurita ajunsă la stadiul de masiv, ajunsă la maturitate, și să vedem bugetele alocate. Realitatea este una destul de dureroasă.
Useriu, Tăsuleasa Social: Cred că este bine că se fac acțiuni mai masive de a planta. Din punctul meu de vedere, ar trebui să fie făcută la nivel macro. E nevoie de mobilizare din toate părțile. Avem mai mult de 25% suprafață împădurită și trebuie să ajungem la 30%. Oricât s-ar strădui voluntarii și organizațiile non-guvernamentale, necesită o politică clară care e în mâna politicenilor. Suntem bucuroși că am trecut de 1 milion de puieți plantați, însă este o picătură într-un ocean mare. Depozitul de dioxid de carbon, realizat in lemnul din paduri, este extrem de important. Cred că aliatul cel mai important, populația, nu înțelege importanta și regulile care ar trebui respectate. ONG-urile nu au putut da o soluție, pentru că nu te poți apropia de păduri . Când se vehiculează 20 milioane metri cubi, ar trebui să fie o criză europeană. Mi se pare că trebuie să transparetizam procesul: Câte păduri avem? Cine fură? Cum le exploatăm? etc.
Puțîn peste media europeana, România are 39% păduri împădurite.
Dan Vardie: Ce s-a întâmplat bine în Suceava și in judetul Caraș Severin? La polul opus, ce s-a întâmplat rău în sudul României?
Cristian Neagoe, Greenpeace: Suceava era pe primul loc la județele împădurite până acum doi ani. Situația din Bucovina e una gravă, pentru că există multă pădure, se taie în ritm extraordinar. Investigația Greenpeace arată că lemnul se pierde la ieșirea din pădure. Suceava nu e un model. Nu e de ajuns să avem judete împădurite undeva în munți. O mare parte din români stau în zone de câmpii, unde sunt suspusi deșertificării, vijeliilor. 11 milioane de români sunt în stare de risc. 40% din suprafața României se va deșertifica.
Ciulacu, Viitorplus: Referitor la clasamentul județelor, trebuie să ținem cont de forma de relief. Nu putem compara un județ de munte cu unul de câmpie. În sud, toate județele au sub 10% grad de impadurire, sub media europeană recomandată – de 30%-. Avem un deficit masiv în sudul țării.
Trebuie să ne uităm din două unghiuri:
În ultimii 14 ani, ne-am concentrat pe partea constructivă, am atras fonduri din zona privată. Statul are anumite fonduri, dar e nevoie de strategii.
Ce am observat în toate proiectele, suprafața împădurita de noi nu e spectaculoasă – 75 ha-, însă cu peste 13.0000 de voluntari, nivelul de conștientizare e din ce în ce mai mare. Ar fi cazul ca polticienii să asculte și să-și structureze politicile publice. Îmi doresc să văd ca pădurea are prioritate în programele naționale. Noi, ca nație, vom suferi farte mult. Gândiți-va cât durează să creștem o pădure? De la 5 ani în sus.
Din păcate, dacă ne uităm în trecut, nu sunt veșți bune. Partea de perdele forestiere era declarată cu surle și trâmbițe, dar lucrurile s-au blocat pe parcurs. Sunt multe aspecte juridice care fac lucrurile complicate. Dacă o perdea forestieră trece pe lângă un drum național, este o fâșie îngustă care traversează terenuri ale unor proprietari, iar procedurile sunt greoaie. În 2019, sunt 22 km de perdea forestieră, realizată de Romsilva. Noi, ca ONG, am făcut 15 km.
În zona de câmpie nu este o barieră împotriva vântului. Avem nevoie de perdele forestiere care să ne ajute când ne vom confrunta cu efectele schimbărilor climatice.
Useriu, Tăsuleasa Social: Trăim în mijlocul pădurii. Suntem integrați în toate problemele. Noi am văzut câtă exploatare există. În 2004, puteam face voluntariat. iar deviza noastra a fost ”Pădurea este a noastră, lemnul este al lor”, a fost o deviza de lungă durata, noi am fost amenințați ulterior, tocmai că apărăm dreptul omului, accesul la natură. În ultimii 16 ani, cred că s-au făcut pași mărunți în ceea ce privește pădurea: conștientizarea problemelor din pădure.
Austria are o harta cu toate traseele turistice. Dacă strici infrastructură accesului în natură, cineva trebuie să le repare. La noi s-au stricat sute de km de trasee turistice, te pierzi în patrimoniul cultural, pentru că drumurile arată ca un cataclism, nu cunoșți patrimoniul cultural.
Ar trebui o politică nouă de stat. Ne-am propus să trimitem o scrisoare decidenților politici, odată cu alegerile parlamentare.
Cristian Neagoe, Greenpeace: Putem duce factorii de decizie în raza de acțiune, nu doar în rază de PR.Nu prea se vede că avem 6% umbră la câmpie. Este o problema de siguranță națională. Pare că strigăm în pustiu. Nu vrem să fim fatalișți, dar dacă nu gasim un mod de a adresa aceste probleme în prezent, când se vor agrava lucrurile, vom rămâne descoperiți. Nu vrem să aducem frică, ci să explicăm.
Dan Vardie: Cum s-a derulat colaborarea cu Ministerul Mediului?
Ne-a invitat foarte des la ședințe despre strategia pentru urmărirea materialelor lemnoase, o transparență nemaintalnita de mulți ani. Pe de altă parte, există probabilitatea să fi avut un rol de PR, fără o finalitate clară. Încercăm să rămânem vigilenți. Deschiderea trebuie să fie o normă, nu o excepție.
Ciulacu, Viitorplus: E important să vedem nivelul de conștientizare dezvoltat. Complementar, ne-am specializat pe categoria lucrurilor practice. Să nu ne lăsăm dezarmați de lipsa de putere.Putem să influențăm lucrurile.
Useriu, Tăsuleasa Social: Nimeni nu poate să fure o bucățică de lemn fără știrea autorităților. Mâine s-ar putea rezolva problema. Mergem prin pădure ca oamenii să cunoască problemele din pădure, nu de pe Facebook cu spaima și faima. Spaima îi face pe cei de la Minister să fie transparenți, faima face donatorii să fie mai largi la mâna, dar pe termen lung problema nu e rezolvată. Conștientizarea și asumarea politicienilor sunt singurele solutii.