Tendințe în pandemie: telemunca în hotel sau în hub-uri de birouri. Fondator de spații de co-working: „Acum există loc și pentru hotelieri, și pentru noi” (ANALIZĂ GÂNDUL.RO)

Într-o perioadă în care măsurile restrictive impuse pentru gestionarea pandemiei de COVID-19 le-au lovit puternic afacerile, hotelierii au fost nevoiți să găsească soluții de diversificare a serviciilor pentru a atrage clienți de pe o nișă nouă: închirierea camerelor în regim de spații de lucru. Antreprenorii care administrează spații de co-working și birouri private spun că în actuala „nouă normalitate”, în care telemunca este mai mult decât o recomandare a autorităților, există loc pe piață pentru ambii actori. Gândul a consultat hotelieri, experți în industria ospitalității și manageri ai unor spații de co-working și birouri private pentru a avea o perspectivă completă asupra actualei piețe.

Contracția cererii de pe piața hotalieră, generată de măsurile de protecție Covid-19 – închiderea granițelor și a spațiului aerian pentru multe destinații sursă pentru turismul de business și leisure – și măsurile de perspectivă pentru distanțare socială – restaurante, terase, săli de conferințe, număr participanți la evenimente – anunță un declin al gradului de ocupare a camerelor hoteliere pentru semestrul 2, 2020 și semestrul 1, 2021, prevedeau experții în domeniul hotelieri, în a doua parte a lunii mai.

Estimările s-au adeverit, astfel că în semestrul doi din anul pandemiei, gradul de ocupare mediu a fost de doar 15%, față de 75%, în același interval din 2019. Unii hotelieri au renunțat la contractele de management și au închiriat fostele imobile cu destinația de spații de cazare, alții și-au suspendat activitatea sau se gândesc din ce în ce mai mult să o facă, mai ales în contextul în care începe un sezon în care chiar tradițional nu aveau mulți clienți.

O altă tendință pe piața hotelieră prezentată în mai a început să prindă contur în ultimele luni. „A apărut, astfel, o nouă oportunitate de piață pentru chiriașii spațiilor de birouri de tip co-working și a firmelor mici care ocupau spații în vile și clădiri de birouri de mici dimensiuni. Astfel, hotelurile care au spații generoase care să asigure condițiile de distanțare socială și protecție sanitară prin proceduri clare și certificate, au început deja să primească solicitări din partea acestui segment de cerere”, anunța, în a doua parte a lunii mai, Mircea Drăghici, managing partner la Est Hospitality Consulting.

De la acel moment, marii hotelieri au gândit pachete speciale pentru a atrage clienții din zona business, iar o parte dintre cei care aveau birouri în vile au început să migreze să lucreze din camere de hotel pentru o perioadă.

Deciziile vin și în contextul în care, prin prisma celor mai recente reglementări guvernamentale, la nivelul pieței, 20% din companii au implementat munca la distanță pentru toți angajații, iar 80% au implementat munca la distanță doar pentru anumite categorii de angajați, conform Raportului HR Barometru, realizat de PwC România în luna octombrie și dat publcității vineri.

Sonja Dive – Dahl, Radisson: „Este un moment prielnic pentru diversificarea serviciilor noastre”

Radisson Blu Hotel București, unul dintre cei mai mari actori ai pieței, este unul dintre cele care au implementat deja această strategie și au transformat unele spații în camere hibrid, după cum a a detaliat Sonja Dive – Dahl, Director General Radisson Blu si Park Inn by Radisson Bucuresti, pentru Gândul. Soluțiile hybrid ale Radisson Hotel Group combină atât camerele de hotel, cât și salile de evenimente.

„Având în vedere perioada în care ne aflăm – și anume, «noua normalitate» prin care trecem toți acum – hotelul operează cu un grad de ocupare mult mai mic și incomparabil față de aceeași perioadă a anului trecut, când gradul de ocupare atingea cote de 90%. Amintim faptul că piața hotelieră din București depinde foarte mult de segmentul de business internațional, acesta fiind redus substanțial în acestă perioadă. Astfel, într-o lume schimbată radical de COVID-19, considerăm că este un moment prielnic pentru diversificarea serviciilor noastre”, a explicat Sonja Dive – Dahl.

„Într-o primă faza vom începe cu cinci camere superioare, urmând ca, în funcție de cerere, să dezvoltăm conceptul în mai multe camere de hotel. Soluțiile Hybrid ale Radisson Hotel Group sunt disponibile în prezent în 50 de hoteluri, inclusiv Radisson Blu Hotel București si lansarea va continua in 2020 si 2021”, a explicat reprezentantul grupului.

Logistic vorbind, camerele nu sunt amenajate pe un singur nivel, acestea fiind distribuite pe diverse etaje, dar au fost adaptate noii destinații. „Am investit în soluții tehnice și am inclus servicii pe care le considerăm necesare: camere cu spațiu dedicat pentru birou, liniște, serviciu nelimitat de cafea/ceai, access la sala de sport pentru pauze, internet wi-fi, monitor cu sistem docking station și cameră web pentru conectivitate rapidă între ecrane și calitate pentru video conferinte, tastatura și mouse wireless, servicii print/scan, adaptoare și încărcătoare adaptabile”, a precizat Sonja Dive – Dahl.

Potrivit directorului general al Radisson Blu si Park Inn by Radisson Bucuresti, există deja cerere pentru această nișă și sunt în derulare discuții cu organizatori de evenimente care sunt interesați de aceaste soluții, atât pentru camerele de hotel, cât și pentru sălile de evenimente. Sonja Dive – Dahl a confirmat că deja s-au închiariat în ultima perioadă acest tip de camere, iar cererea este mai mare în timpul săptămânii.

În ceea ce privește tarifele, acestea sunt stabilite în funcție de perioada în care clienții aleg să le ocupe.

„Pentru a beneficia de soluțiuile hybrid în camerele de hotel vom adauga un supliment în valoare de 29 euro per zi de utilizare la tariful camerei de hotel. Există însă și opțiunea de a rezerva o cameră de hotel cu soluții hybrid fără să-ți petreci noaptea în hotel, în limbajul hotelier numim acest serviciu «day use» , adică folosești camera doar într-un anumit interval în timpul zilei și tariful pentru Hybrid day use va fi de 59 euro/zi”, a detaliat Sonja Dive – Dahl.

„Există și opțiunea de închiriere pe termen lung și în acest caz tariful practicat este personalizat în funcție de perioada de ședere”, a precizat directorul general al Radisson Blu si Park Inn by Radisson Bucuresti.

Hotelul Radisson Blu Hotel Bucharest are 487 de camere, iar Park Inn by Radisson Bucharest & Residence, 210 camere.

Mircea Drăghici: „Motivația vine din scăderea dramatică a gradului de ocupare”

Strategia de transformare a camerelor în spații de lucru a fost adoptată de hoteluri de patru sau cinci stele, din București, conform analizei realizate de expertul în industria hospitalității Mircea Drăghici, managing partner la Est Hospitality Consulting, la rugămintea Gândul, la șase luni de la momentul în care anunța noua tendință.

Cât de mulți hotelieri au început să implementeze aceste pachete? Care este motivația lor?

Nu le-aș putea nominaliza pe cele care au recurs la aceasta strategie pentru că nu vreau să favorizez pe cineva anume. Dar hotelurile mari de 4-5 stele afiliate la branduri internaționale au oferit astfel de pachete clienților corporate. Motivația vine din scăderea dramatică a gradului de ocupare și dorința de a găsi căi de reducere a costurilor.

Care este nișa de clienți cărora li se adresează?

Sunt vizați în principal clienții de business care aveau sedii în apartamente, vile sau birouri de clasa B și care caută soluții mai flexibile pentru a scădea costurile fixe și/sau a păstra acele costuri, dar beneficiind de mult mai multe servicii, de exemplu proceduri clare pentru curățenie.

Există cerere în actualul context epidemiologic și prin prisma celor mai recente reglementări pe piața muncii, respectiv promovarea telemuncii?

Da, există un segment care dorește acest tip de servicii, doar că nu este atât de mare pentru excesul de ofertă din piață. Telemunca este dificil de realizat în anumite afaceri care implică dialog constant cu clienții. Nu toți angajații beneficiază acasa de suficient spațiu pentru a avea un birou bine izolat fonic.

Există diferențe geografice, în ce zone este implementată?

În orasele secundare nu există aceeași cerere de business și nici același număr de companii (IMM-uri) care să asigure un segment semnificativ al cererii. Acest tip de strategie funcționează cel mai bine în București. A existat însă și o variantă pe zona Valea Prahovei și Bran – Moeciu, unde mulți angajati au preferat să se retragă pe timpul verii cu familiile pentru a lucra de la distanță.

Câte camere/spații sunt dedicate acestui tip de servicii?

Din discuțiile pe care le-am avut era vorba de 10-15 % din numărul de camere, cu contracte care să acopere 1-2 ani. Deci orice firmă putea să aleagă să-și mute sediul într-o cameră de hotel pentru 1-2 ani. Există pachete lunare care diferă în funcție de serviciile incluse și durata contractului.

Cât costă comparativ cu serviciile de cazare clasice?

Sunt mai ieftine decât serviciile de cazare clasice pentru că este vorba de o închiriere pe termen lung. De regulă, am întâlnit oferte de 900-1.600 euro/cameră/lună la hotelurile de 4/5 stele din București.

Vlad Craioveanu, Impact Hub București: „Valoarea unui spațiu comun nu este doar în a eficientiza niște costuri, este în a valorifica conexiuni noi”

Soluțiile implementate de hotelieri nu sunt văzute drept o amenințare de administratorii spațiilor de coworking și birouri private, un segment care a prins rădăcini în România în ultimii ani și care începe să își revină, cu măsurile de rigoare, după starea de urgență. Este un alt public-țintă, iar în prezent este loc pentru toți, cred managerii contactați de Gândul.

Vlad Craioveanu este cofondator și managing partner al Impact Hub Bucharest, primul spațiu de  coworking din România, inaungurat în 2012, cu o comunitate de aproximativ 2.000 de membri în trei spații centrale din București, parte a unei rețele globale cu peste 100 de spații din peste 50 de țari.

Într-un răspuns pentru Gândul, Vlad Craioveanu admite că mulți membri și-au închis abonamentele sau le-au redus o dată cu creșterea valului de cazuri și se așteptă ca tendința să continue, dar se declară optimist în privința loialității membrilor constanți. „Pe termen lung, conceptele precum Impact Hub vor deveni o componentă mai mare în piața de birouri, atât la nivel global, cât și local. Lucratul de acasă sau dintr-un spațiu izolat nu este o soluție pe termen lung pentru marea majoritate a oamenilor, ci un compromis contextual”, explică Vlad Craioveanu.

Care este segmentul căruia vă adresați și care sunt facilitățile pe care le oferiți?

Cei mai mulți membri au între 25-35 de ani, sunt freelancers (42%), profesioniști care lucrează în startup-uri sau echipe mici (39%) și antreprenori (30%). Din punct de vedere industrii, majoritatea lucrează în IT, educație, consultanță, media și comunicare. Echipele care lucrează din birouri private sunt în domenii diverse de la IT, AR/VR tech, real estate, construcții, resurse umane, fashion, media, servicii. Pentru companii de diferite dimensiuni, freelanceri, profesioniști și antreprenori, Impact Hub Bucharest oferă acces la o rețea de spații dedicate birourilor, cu infrastructură completă.

Au început să revină clienții/membrii Impact Hub în spațiile de lucru, după ridicarea stării de urgență?

După cinci luni de la redeschidere (mai 2020), cele trei spații Impact Hub au găzduit peste 250 de membri, atât în spațiul de cowork, cât și în birourile de echipe. Este adevărat că o bună parte din membri și-au închis abonamentele sau le-au redus o dată cu creșterea valului de cazuri și ne așteptăm să se întâmple asta și în perioada următoare, însă suntem optimiști că cei care au fost alături de noi în această perioadă vor continua să fie datorită experienței lor în spații.

Care este fluxul, comparativ cu situația de dinaintea perioadei de urgență? Au fost schimbări cu privire la organizarea de evenimente?

La începutul lunii martie, găzduiam în total peste 440 de membri care lucrau din open space coworking sau din birourile dedicate, și peste 80 evenimente în fiecare lună în total. Am decis ca primă măsură să anulăm toate evenimentele confirmate pentru luna martie, în contextul în care în acel moment măsura anunțată de autorități era doar de a restricționa evenimentele de peste 1.000 de persoane. Am luat această decizie proactiv, din dorința de a limita expunerea echipei, a participanților, cât și a membrilor noștri care folosesc spațiile Impact Hub.

După redeschiderea spațiilor, membrii care au fost alături de noi în această perioadă și au plătit abonamentele chiar dacă nu au continuat să vină la birou, s-au reîntors în spații. În plus, s-au alăturat comunității și membri noi care s-au săturat de munca de acasă și au ales un spațiu de lucru profesionist. Segmentul de evenimente și-a schimbat forma și am început să susținem evenimente în mediul online, iar întâlnirile face to face au fost reluate sub forma de workshop-uri sau sedințe de echipă cu număr limitat de persoane.

Care sunt măsurile pe care le-ați implementat în contextul prevederilor actuale pentru gestionarea riscului epidemiologic?

Încă de la relaxarea restricțiilor, Impact Hub Bucharest a luat toate măsurile pentru ca întreaga comunitate să fie în siguranță. Spațiile sunt dotate cu termoscanere la intrare, atât în clădire, cât și în locații, există culoare speciale de acces, purtarea măștii este obligatorie, iar accesul este limitat în spațiile comune (bucătărie, săli de întalniri).

Siguranța e pe primul loc, iar măsurile luate pentru a crește nivelul de securitate și confort sunt deja implementate: acces sigur în clădire prin sisteme de check-in și de screening obligatorii la intrarea în spații; dispozitive cu produse pentru dezinfectare a mâinilor instalate în punctele cele mai expuse traficului; distanță minimă între birouri, de 1.5 metri; curățarea frecventă a spațiilor și dezinfectarea completă a biroului o dată la două săptămâni; introducerea elementelor touch-free în spațiile de birou și de socializare pentru a reduce cât mai mult contactele multiple și folosirea de stickere de protecție self cleaning pentru mânerele ușilor, ecrane touch, butoane etc.

Care sunt provocările/dificultățile momentului, pe lângă contextul epidemiologic? Mă gândesc la situația financiară a membrilor, piața muncii, promovarea telemuncii.

Spațiile de coworking se dovedesc cea mai bună soluție pentru zeci de companii din țară care iau în considerare folosirea lor pentru a le înlesni angajaților munca la distanță și, în același timp, a le oferi acces la comunități de lucru. Asta în contextul în care, într-un studiu efectuat recent împreună cu Catalyst Solutions, 45% dintre candidații intervievați au declarat că izolarea socială, singurătatea sunt principalele provocări legate de munca de acasă, iar 34.5% simt lipsa comunicării, activităților în persoană cu colegii.

Ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru noi și în general pentru industria spațiilor de cowork și „shared office” este însăși perioada dificilă din punct de vedere medical. Numărul crescut de cazuri, recomandările și regulile de distanțare au creat un sentiment puternic de teamă pentru securitatea personală, ceea ce îi face pe foarte mulți oameni să lucreze mai degrabă de acasă decât din birouri. Provocarea pe care o auzim din partea celor mai mulți nu este legată de birouri sau de condițiile oferite de noi, ci de transportul de acasă până la birou, care prezintă un risc crescut de infectare.

Este nișa dvs. amenințată de demersurile hotelierilor de a-și rebrandui o parte din camere ca spații de birouri?

Nu considerăm că avem aceeași nișă. Industria ospitalității se schimbă și propune soluții pe care le pot gestiona prin resursa spațiului fizic, având în vedere declinul gradului de ocupare al camerelor hoteliere. Însă acest lucru nu presupune că vorbim de același segment de clienți. Persoanele care vor să lucreze dintr-un spațiu de coworking au nevoie pe lângă dotări și servicii logistice de componenta de interacțiune și wellbeing. Este, până la urmă, cea care ne definește și care ne inspiră. Serviciile de comunitate pentru clienții din spațiile de coworking vor fi cele care vor face diferența. Valoarea unui spațiu comun nu este doar în a eficientiza niște costuri, este în a valorifica conexiuni noi, expertize noi care să îți ajute business-ul să funcționeze mai bine. Pe termen lung, conceptele precum Impact Hub vor deveni o componentă mai mare în piața de birouri, atât la nivel global, cât și local. Lucratul de acasă sau dintr-un spațiu izolat nu este o soluție pe termen lung pentru marea majoritate a oamenilor, ci un compromis contextual.

Puteți detalia pachetele oferite cu tariferele aferente, capacitate?

Dacă îți dorești să lucrezi din open space, ai la dispoziție următoarele opțiuni:

Abonamentele de Cowork: recomandate pentru freelanceri, antreprenori și echipe mici, pachetele Hub Coworking sunt gândite cu ore de access la spațiu pentru ca tu să îți găsești ritmul ideal de lucru. Pleacă de la 75 de euro+TVA/ lună pentru 40 de ore și ajung la 250 de euro+TVA/ lună pentru acces nelimitat și alegerea unui birou fix.

Pachetele Flexi Pass sunt gândite pentru noul mod de lucru al companiilor, oferind posibilitatea de a lucra în afara biroului pentru un număr de zile în fiecare lună. Sunt dedicate echipelor care au nevoie de: flexibilitate contractuală, întâlniri recurente în persoană, spațiu de lucru în echipă câteva zile pe lună. Pleacă de la 10 euro+TVA/ zi și numărul de zile se poate modifica de la lună la lună în funcție de nevoile de lucru.

Meeting room: poți accesa spațiile Impact Hub și doar pentru întâlniri punctuale. Sălile pot fi folosite pentru ședințe, întâlniri cu clienți sau interviuri. Rezervarea unei săli pleacă de la 11 euro +TVA/ oră și este limitată la un număr de maxim 6 persoane.

Dacă ai nevoie de un birou privat, poți opta pentru birourile pentru echipe, care îți oferă un cadru sigur și confidențial, acces la săli de întâlniri, bucurându-te în același timp de toate beneficiile membrilor Impact Hub. Birourile disponibile au capacitate de minim 8 persoane până la 32 de persoane. Ofertele sunt customizabile în funcție de nevoile echipelor.

În plus de a opera 6700 de metri pătrați de spații de co-working și centre de conferințe, suntem activi în ultimii ani cu câteva programe dedicate antreprenorilor la început de drum, și acestea continuă și nu au suferit modificări semnificative în acest moment, ci doar modificari de formă, mutând toată partea de continuț, interacțiune și învățare în formate online. Câteva dintre aceste programe: Changeneers, Innovators for Children, Food & Agri Tech Challenge, Empowering Women in Agrifood.

Platforma Startarium continuă și a lansat de curând un nou program de susținere pentru antreprenori RE:Build folosind un mix de 3 formate de intervenție de creștere: consultanță de business, mentorat și resurse subvenționate integral. Înscrierile pentru prima serie sunt deschise până pe 30 noiembrie.

David Canta, Commons România: „Pe lângă provocări, vedem și oportunități”

David Canta este cofondator al Commons România, o rețea de spații inaugurată în anul 2017, cu trei locații în București, în Piața Unirii, Piața Romană și în zona Băneasa. Într-un răspuns pentru Gândul, la aceleași întrebări adresate și lui Vlad Craioveanu, David Canta explică motivele pentru care fluxul de clienți este mai redus, motive care țin nu numai de situația epidemiologică, dar mai ales de incertitudinea și impredictibilitatea măsurilor autorităților pe termen scurt si mediu, care îi pun pe membri în dificultate să își ia un angajament pe care nu știu dacă vor avea posibilitatea de a-l onora. Este însă loc pe piață pentru toți, spune Canta, care vede în această criză și noi oportunități.

Care este segmentul căruia vă adresați și care sunt facilitățile pe care le oferiți?

Spațiile noastre acoperă un spectru larg de clienți, oferind serviciile potrivite atât unui freelancer sau unui start-up, cât și unui business aflat la maturitate. Pentru cei aflați la început de drum există flexibilitatea închirierii unui loc pentru o singură persoană în open space, iar pentru companii există birouri potrivite pentru 15-20 de persoane sau chiar spații/etaje folosite exclusiv de către o echipă. In locațiile Commons găsești spații de birouri „ready to work”, mobilate și echipate profesional, cu acces 24/7, apă, ceai, cafea, internet de mare viteză, printer, acces la sălile de meeting, phone booths, primirea corespondenței, posibilitatea de înregistrare a sediului social, spații pentru depozitare, parcare, asistența unui community manager. Oferim serviciile esențiale pentru desfășurarea și funcționarea optimă a business-urilor pe care le găzduim.

Au început să revină clienții/membrii Commons România în spațiile de lucru, după ridicarea stării de urgență?

Da, însă treptat, în funcție și de mărimea echipei și specificul business-ului. Au fost implementate programe de lucru diferențiate pentru cei care foloseau birourile private, iar interacțiunile offline au fost reduse. Dacă înainte de pandemie aveam o prezență zilnică ridicată, acum practic poți vedea aproape în fiecare zi alte persoane, în funcție de cum a fost stabilit intern programul al fiecărei echipe.

Care este fluxul, comparativ cu situația de dinaintea perioadei de urgență?

Fluxul este mai redus. Aici sunt mai multe motive, care țin și de pandemie – măsurile de distanțare socială, pericolul reprezentat de mijloacele de transport în comun, intens folosite înainte de către o bună parte a membrilor noștri, dar și de incertitudinea și impredictibilitatea măsurilor pe termen scurt și mediu. Sunt multe persoane care evită să își ia un angajament pentru ca nu știu dacă peste o săptămână sau două vor avea posibilitatea de a-l onora. În condițiile actuale, dinamica legislativă poate impiedica desfășurarea optimă a unor tipuri de business, printre care și acesta.

Care sunt măsurile pe care le-ați implementat în contextul prevederilor actuale pentru gestionarea riscului epidemiologic?

Suntem foarte precauți și tratăm cu seriozitate orice risc. Încă de la intrarea în clădire există dispozitive de măsurare a temperaturii, covoare cu dezinfectant, mânere cu folii nanoseptic, dozatoare cu dezinfectant în toate spațiile comune. Reamintim măsurile de protectie prin newsletterele trimise și prin afișele care împânzesc spațiile. Avem personal la curățenie pe toată durata zilei, zonele comune sunt dezinfectate în mod repetat. De asemenea, am implementat ozonificarea și nebulizarea tuturor locațiilor.

Pe lângî acestea, trebuie menționat nivelul ridicat de responsabilitate al membrilor care folosesc facilitățile noastre. Sunt oameni atenți la cei din jurul lor, cu un comportament ireproșabil din acest punct de vedere. Mentalitatea cultivată într-un spațiu de coworking este aceea a respectului față de ceilalți membri, iar acest  lucru se vede și acum, prin protejarea persoanelor din mediul în care lucrează.

Care sunt provocările/dificultățile momentului, pe lângă contextul epidemiologic? Mă gândesc la situația financiară a membrilor, piața muncii, promovarea telemuncii.

Situația din momentul de față ne obligă să ne reinventăm modul în care abordăm comunicarea și interacțiunea cu mebrii noștri. Unul din principalele avantaje de a lucra într-un spațiu de coworking este faptul ca ești înconjurat de alți oameni, care nu îți sunt colegi, cu care poți sa legi relații și proiecte foarte faine. Tocmai acest aspect este foarte diminuat din cauza riscului epidemilogic.

Pe lângă provocări vedem și oportunități. De exemplu, în cadrul companiilor de dimensiuni mai mari care au trecut aproape în mod exclusiv la munca de acasă există o repoziționare față de nevoia de a avea un birou și o reorientare către spațiile de coworking. Aici pot fi închiriate birouri ce pot fi folosite alternativ de către angajați, pot fi rezervate săli de meeting în funcție de nevoile specifice, astfel încât costurile sunt eficientizate: plătești doar ce folosești, cât timp folosești. Nu mai e necesară deplasarea zilnică spre o singură locație, unde se strâng toți angajații: la Commons, oferim posibilitatea de a avea acces în toate locațiile noastre, în funcție de locația cea mai apropiată de casă. Nu mai sunt necesari zeci de mii de metri pătrați închiriati permanent și folosiți doar pentru anumite ocazii, când ai opțiuni flexibile în mai multe puncte-cheie din București.

Este nișa dvs. amenințată de demersurile hotelierilor de a-și rebrandui o parte din camere ca spații de birouri?

Nu cred că spațiile de coworking rămân o nișă, ele devin din ce în ce mai mult noul mod de muncă la birou. Am văzut tendința hotelierilor de a se repoziționa pe acest segment, însă odată cu dezvoltarea unui vaccin și reluarea călătoriilor și a evenimentelor, activitatea lor principală va fi reluată. În plus, există o diferență de execuție și dezvoltare în a face un lucru ca business principal față de a oferi încă un serviciu pe lângă activitatea principală.

Acum există loc și pentru hotelieri, și pentru noi. Și cred că tipul de clienți care va folosi aceste servicii va fi diferit. La Commons, activitatea noastră principală e de a găsi soluții cât mai potrivite pentru cei care doresc să lucreze din spațiile noastre. Noi asta gândim, asta respirăm, asta facem pe termen scurt și pe termen lung, încercăm să oferim o experiență completă, iar membrul să rămână focalizat pe ceea ce conteaza: businessul lui.

Puteți să detaliați pachetele oferite cu tarifele aferente?

Prin modelul nostru de business oferim unor echipe mici avantajele economiei de scala pe care o avem, iar companiilor mari o flexibilitate pe care nu o pot avea în contractele tradiționale de închiriere. Oferim pachete diferite, în funcție de locație, mărimea echipei și de tipul de membership dorit. Noi nu ne raportăm la costul pe metru pătrat, ci oferim o gamă de servicii înglobate într-un cost per utilizator. Un hot desk in open space este 175-190 euro +TVA/persoană/lună, un loc dedicat în open space variază între 225 si 240 euro+TVA/persoană/luna, iar un loc într-un birou privat ajunge până la 275-300 euro+TVA/lună.

În fiecare locație avem și săli de meeting care pot fi închiriate cu prețuri între 15 și 50 euro+TVA/oră, în funcție de mărimea sălii și durata închirierii. Pentru cei care doresc să lucreze doar pentru o zi de la Commons, avem day pass-uri cu 16-18 euro+TVA/persoană.

Oana Munteanu, PWC: „Mulți oameni se luptă în această perioadă cu teama și anxietatea”

Studiul PwC România HR Barometru dat publicității vineri arată că nu există nicio companie în eșantionul de participanți care să nu fi implementat munca de la distanță. Aproape jumătate (49%) dintre angajatori au implementat munca la distanță obligatoriu, în ture de una sau două săptămâni, 29% pe bază de opțiune individuală, iar 22% alte opțiuni (permanent sau munca la distanță în ture de 2-3 zile / săptămână).

Conform raportului, productivitatea angajaților a crescut de la implementarea muncii de acasă, în cazul a circa 30% dintre companiile respondente, în timp ce 44% spun că a rămas constantă.

Totuși, tot mai multe organizații sunt îngrijorate de evoluția stării de spirit a acestora pe măsură ce situația sanitară evoluează negativ, iar izolarea aferentă continuă pe o perioadă mai lungă. „Starea de bine a angajaților (well-being) este esențială pentru productivitate și, cum mulți oameni se luptă în această perioadă cu teama și anxietatea, este important ca organizațiile să investească din ce în ce mai mult în resurse și beneficii care să-i ajute să creeze un echilibru pentru sănătatea lor”, spune Oana Munteanu, Senior Manager People & Organisation, PwC România.

Studiul PwC România HR Barometru a fost derulat în perioada 17-12 octombrie 2020 pe baza informaţiilor furnizate de 41 de companii, din sectoarele: energie, retail/FMCG, farmaceutic, IT&C, servicii financiare, industrie. 17% dintre companiile respondente au peste 3.000 angajați, 25% între 1.001 – 3.000 angajați, 17% între 501 – 1.000 angajați, 34% între 101 – 500 angajați și 7% sub 100 angajați.