Victor Ionuț Radu are 33 de ani și a lucrat aproape opt ani în Marea Britanie, împreună cu soția sa, reușind să câștige 1.000 de lire pe săptămână, însă dorul de România și dorința de a înființa o fermă pe meleagurile natale au fost mult mai puternice decât veniturile realizate în țări străine.
Victor Ionuț Radu, de profesie agronom, a avut dintotdeauna un vis, acela de a produce legume românești sănătoase, ferite de influența nocivă a chimicalelor. A ridicat de la zero o fermă horticolă de 9.000 metri pătrați și a investit toți banii pe care a reușit să îi economisească în ultimii ani de muncă în străinătate – 40.000 de euro – și dorește să cultive în România zmeură și căpșune așa cum a învățat în Scoția.
Mare parte din produsele sale (a început cu zmeură şi căpşuni şi şi-a diversificat paleta, cultivând tomate roşii, castraveţi, ardei, vinete etc.) se găsesc în pieţele agroalimentare, Simona Radu, soţia sa, cucerindu-i deja pe cumpărătorii din cea mai mare piaţă din Slatina.
Ambițios, serios și muncitor, Victor Ionuț Radu a pornit ”de jos”, cum se spune. A plecat din România atunci când avea 21 de ani, a ajuns în Scoția, acolo unde a lucrat la o fermă de zmeură și căpșune până în 2013.
Remarcat de proprietarul fermei, a reușit să ajungă chiar mâna dreaptă a acestuia, apoi – în 2014 – a plecat în Anglia și s-a reprofilat, devenid controlor de calitate într-o firmă care procesa carne de porc.
”Acolo am lucrat în primă fază ca măcelar şi datorită experienţei şi faptului că vorbeam bine limba engleză am prins un post bun în controlul calităţii. Ei îl numeau QC. Am obţinut postul ăla prin concurs şi interviul a fost cu managerul de la departamentul tehnic şi cu managerul de site, de la amplasamentul produselor. Am trecut prin tot felul de stări, pentru că eu nu am fost niciodată măcelar, dar devenisem destul de bun, mi-a plăcut. Mă luau şi pe post de translator, mai aveam şi alte sarcini. Când i-am anunţat că o să mut, iniţial nici n-au vrut să mă lase, a fost nevoie să stea de vorbă managerii de la producţie cu cei de la procesare, pentru că nu voiau să mă lase să plec“, a explicat Victor Radu, potrivit Adevărul.
Victor Radu mărturisește că s-a simțit ca acasă în Regatul Unit al Marii Britanii, numai că – atunci când soția sa a fost însărcinată – a realizat că nu dorește să își crească viitorii copii într-o țară străină.
Acela a fost momentul în care gândurile sale nu s-au mai îndreptat decât către România. Nu și-a dorit să rămână definitiv în Marea Britanie, însă Victor Radu nici nu îi critică pe toți tinerii care se hotărăsc să facă asta.
”Atunci am considerat că e momentul, soţia rămăsese şi gravidă, nu m-aş fi văzut niciodată crescând copilul în Regatul Unit, cu toate că eu mă simţeam ca la mine acasă, m-am integrat bine, doar că nu-mi doream să rămân acolo. Eu nu critic pe nimeni, sunt foarte mulţi tineri care rămân. Eu am «cărat» pe rând acolo şi rude şi prieteni, soră-mea şi-a luat casă, s-a stabilit în Scoţia, cumnata din partea soţiei şi-a luat casă în Scoţia, a venit după noi, să zicem… Dar nu e chiar pe principiul că se-nvârt câinii cu covrigii-n coadă. Când ajung acolo îşi dau seama că nu e nici atât de uşor, pentru că sunt alte rigori, acolo trebuie să respecte regulile, banii nu curg pe bandă rulantă, îi munceşti din plin. Dacă la noi în unele posturi te mai poţi preface că munceşti, în afară nu prea există treaba asta. Mai ales pentru oamenii de rând care pleacă nespecializaţi, cum am plecat şi eu. Chiar dacă studiam Agronomia şi urma să devin inginer agronom, în fermă, iniţial, am cules în primul an, ulterior am devenit supervizor“, mai spune tânărul fermier, potrivit aceleiași surse.
Cu banii economisiți, tânăra familie a ridicat primul solar al fermei, iar Victor Radu recunoaște că – deși existase o oarecare tradiție în familia, fiindcă bunica sa se ocupase cu agricultura – această fermă de familie a pornit de la zero.
Din păcate, mai spune tânărul fermier, există – încă – o birocrație care face ca toate aceste demersuri să fie greu de dus la îndeplinire în, România, însă Victor Radu și soția sa nu au depus și nu vor depune ”armele”.
”Eu am început de la zero, nu a fost o moştenire de familie, chiar dacă bunica în tinereţe a făcut agricultură. Nu era agricultura o tradiţie în familie. Şi acum, la mine-n sat eu sunt singurul. În străinătate au acces la creditări. La noi, în agricultură, iei pe maxim 5 ani şi cu o dobândă poate un pic deasupra pieţei. Eu colaborez cu o bancă, singura care finanţează domeniul, cred că sunt la al cincilea credit, dar dobânzile şi comisioanele sunt mari. Am mai pus întrebarea asta, când am avut ocazia, în întâlniri oficiale – v-aţi gândit vreodată cât este de sănătos pentru un fermier să se ducă să ia un credit de 50.000 euro, cum am luat eu, ca să cumpere tractor şi să construiască solar, şi din ziua imediat următoare accesării să încep să rambursez? Cu dobânda aferentă? Eu nici n-am avut timp să cumpăr tractorul şi să construiesc solarul. Şi toată lumea ridică din umeri. Dacă vorbim de un credit de investiţii în agricultură, lasă măcar 6 luni un termen de graţie şi întinde-l pe 10 ani, nu pe 5, pentru că e o investiţie, urmează să genereze venituri“, mai spune Victor Radu, fără a fi descurajat de acest hățiș birocratic din țara noastră.