Statul continuă să angajeze! Cheltuielile de personal ne-au costat 300 de milioane de lei pe zi în 2020 (ANALIZĂ GÂNDUL.RO)

Numărul bugetarilor a crescut cu aproape 53.650 în ultimii cinci ani, ajungând la peste 1,24 milioane de angajați, iar ponderea cheltuielilor de personal s-a mărit de la 7,3%, în 2015, la 8,6%, după primele zece luni din 2020.

Corpul angajațiilor din sectorul bugetar continuă să crească, conform celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor. În luna octombrie 2020, 649 de persoane au intrat pe statul de plată al instituțiilor și autorităților publice, numărul lor total ajungând la 1.240.863, față de 1.240.214 cât însumau posturi în septembrie 2020.

Peste 10.700 de noi bugetari pe an

Cifra din octombrie 2020 este cu doar 209 mai mică față de luna ianuarie 2020, dar cu 5.074 mai mare decât în octombrie 2019, înaintea schimbării guvernului, și cu aproape 47.445 față de acum doi ani, în august 2018.

Per ansamblu, dacă mergem cu cinci ani în urmă, în decembrie 2015, diferența față de octombrie 2020, este de 53.646 de noi bugetari.

Defalcat, administrația publică centrală a avut, în octombrie 2020, 796.421 de angajați, cu 887 mai mulți decât în septembrie 2020, dar cu 749 mai puțini, comparativ cu ianuarie 2020. Față de octombrie 2019, numărul lor a crescut cu 3.022, iar față de august 2018, cu de peste zece ori mai mult, respectiv cu 31.358.

De exemplu, în septembrie 2020 față de august 2018, în administrația publică centrală au apărut aproape 30.500 de posturi, dintre care peste 17.000 în instituții finanțate integral din bugetul de stat, și aproape 12.700 în instituții finanțate integral din venituri proprii.

Raportat cu cei angajați în administrația publică centrală în decembrie 2015, când erau 512.586, diferența înseamnă o creștere de 283.835 de posturi până în octombrie 2020.

În acest interval, decembrie 2015 – octombrie 2020, în instituțiile finanțate integral din bugetul de stat, numărul bugetarilor a crescut cu 271.737, respectiv la 592.869 de la 321.132.

În instituţii finanţate integral din venituri proprii, diferența este mai mică, de 9.134, respectiv a ajuns la 152.820 față de 143.686 de angajați.

Creșteri semnificative în rândul autorităților executive locale

În ceea ce privește administrația publică locală, în octombrie 2020 erau plătiți 444.442 de angajați, în scădere mică, de 238 de persoane, față de septembrie 2020 când erau angajate 444.680 de persoane.

În octombrie 2020, față de ianuarie 2020, creșterea numărului de posturi din administrația publică locală a fost de 540, , față de octombrie 2019, de 2.052 de posturi, iar față de august 2018, de 16.084 de posturi.

Creșterea semnificativă, de aproape 9.100 de posturi, a fost între august 2018 și octombrie 2019, chiar înainte de preluarea guvernării de către actualul Cabinet.

Pe de altă parte, per ansamblu, în decembrie 2015, în administrația publică locală erau înregistrate în total 674.631 de posturi, deci cu 230.189 mai puține decât în octombrie 2020. Diferența este dată de segmentul învățământ preuniversitar din capitolul instituții finanțate integral din bugetele locale, unde, în octombrie 2020, erau 1.193 de posturi, în timp ce în decembrie 2015, aici erau raportați 287.893 de salariați.

Totuși, la categoria autorități executive locale – primării, consilii locale, județene – din capitolul instituții finanțate integral din bugetele locale, au fost creșteri constante. În octombrie 2020 erau angajate 274.845 de persoane, în creștere cu 141 de posturi față de cele 274.704 din septembrie 2020, respectiv cu 245 mai multe decât în ianuarie 2020, cu 1.909, față de octombrie 2019 și cu 10.996 față de august 2018.

Creșterea este de 41.296 de posturi, în octombrie 2020, față de cifra din decembrie 2015, de 233.549.

Cheltuieli în creștere față de anul trecut

Cheltuielile de personal au crescut cu aproape șase miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2020, față de perioada similară a anului trecut.

În cifre absolute, vorbim de 90,5 miliarde de lei în primele zece luni, respectiv o creștere cu 7,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când acestea erau de 84,5 de miliarde de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice privind execuția bugetului general consolidat.

Potrivit MFP, în această creștere se reflectă majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020.

Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 255 milioane lei

Exprimate ca pondere în PIB, de 1.050.500 milioane de lei, milioane lei cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,6%, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Această categorie constituite 26,8% din totalul cheltuielilor cuprinse în bugetul general consolidat pe primele zece luni ale anului, ceea ce reprezintă însă o scădere față de perioada similară a anului trecut, când aveau o pondere de 29,2% conform cifrelor MFP.

În urmă cu cinci ani, cheltuielile de personal, pe tot anul 2015, erau aproape 38,5 miliarde mai mici, iar ponderea era mai redusă, într-un PIB semnificativ mai mic.

Concret, conform execuției bugetare pe 2015, cheltuielile de personal au fost de 52,05 miliarde de lei de lei, ceea ce însemna 7,3% din PIB, care era atunci de 712.832,3 mii lei. Ponderea din totalul cheltuielilor era de 21,4%.

Cât cîștigă bugetarii față de cei din privat

În prognoza preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară proiecţia principalilor indicatori macroeconomici 2020 – 2021, din noiembrie 2020, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima un un câștig salarial mediu brut lunar pentru sectorul bugetar, pentru anul 2020, de 6.890 lei, cu 6,4% mai mare decât în 2019, când era de 6,474 lei. Pentru anul 2021, CNSP proiectează o valoare de 7.200 de lei, în creștere cu 4,5% față de anul curent.

În sectorul concurențial, câștigul salarial mediu brut lunar pentru 2020 era estimat la 4.762 lei, față de 4.487 de lei, în 2019, și 5.126 lei, în 2021.

Datele privind sectorul bugetar folosite de CNSP se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ – cca.5,6%, respectiv sănătate şi asistenţă socială – cca. 13,8%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.).

Din această perspectivă, în sectorul bugetar activau în 2020, conform proiecției CNSP, numărul mediu al salariaților esta de 954.000 de persoane, cu 0,3% mai mare decât în 2019 (951.400 de persoane), iar pentru 2021 prevede un număr de 960.000 de bugetari, cu respectiv cu 6.000 / 0,6% mai mulți decât în anul curent.

Numărul celor din sectorul bugetar, conform datelor prelucreate de CNSP, reprezenta în 2020, 18,7% din totalul angagajaților din economie, respectiv aproape 5,1 milioane de persoane.

Avertismentul Consiliului Fiscal

Consiliul Fiscal a atras atenția, în opinia cu privire la cea de-a treia rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020, asupra creșterii nesustenabile a cheltuielor statului la acest capitol. „Ultimii ani au consemnat o creștere puternică a cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială ca procent în PIB și venituri fiscale. Această evoluție, din păcate, se reflectă și în creșterea puternică a deficitului structural al bugetului public. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal și cele cu asistența socială reprezentând 92,3% din veniturile fiscale (inclusiv CAS). Această situație nu este sustenabilă în sine și cu atât mai mult este de judecat din perspectiva necesității corecției macroeconomice și bugetare”, a transmis Consiliul Fiscal.

Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a anunțat, în emisiunea GÂNDUL FINANCIAR, că salariile demnitarior și ale aleșilor locali vor fi înghețate și în 2021, iar pentru scăderea impactului cheltuielilor de personal și cu asistența socială asupra bugetului, soluția pe care o susține este creșterea veniturilor.

Florin Cîțu explicase, după ședința de Guvern în care a fost aprobată cea de a treia rectificare bugetară pe anul 2020, că nu se iau în calcul, pentru reducerea deficitului bugetar, măsuri privind reducerea programului de muncă pentru bugetari și, implicit, și a salariului acestora cu 20%, la o săptămână de muncă de patru zile, după o opinie exprimată de economistul-șef al BNR, Valentin Lazea.

„Aici, opinia noastră a fost foarte clară de la începutul anului: am arătat de fapt că, într-un an cu o criză economică, în care economia are o contracție de 4,2%, o criză economică provocată de o criză de sănătate, am reușit să avem încasări la bugetul de stat mai mari decât în 2019, când economia creștea cu peste 4%, și după ce am eliminat taxele. Nu luăm în calcul astfel de măsuri. Din contră, s-a demonstrat și în 2008-2009 că astfel de măsuri accentuează criza economică și efectele revenirii se amână pe o perioadă mai lungă. De aceea, avem astăzi o revenire atât de puternică, pentru că am avut o politică fiscală relaxată. De fapt, lecția crizei din 2008 este una simplă: este nevoie de relaxarea politicilor fiscale și politicilor monetare”, a declarat Florin Cîțu, ca răspuns la întrebarea jurnaliștilor.

CF: Evoluția cheltuielilor de personal și de asistență socială în perioada 2006-2020 (TABEL)