George Simion, lider al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), noul partid care a intrat în Parlament, susține că va declanșa procedura de suspendare a președintelui Klaus Iohannis, dacă cei de la PSD nu vor face asta.
Simion l-a criticat pe șeful statului pentru că s-ar fi implicat politic în campania electorală, deși – afirmă Simion – ar fi trebuit să fie ”un mediator”.
Unii lideri PSD nu exclud această variantă, chiar dacă Marcel Ciolacu a declarat că este “un demers inoportun” în contextul actual. Acelaşi Ciolacu insistă că preşedintele Klaus Iohannis nu ar respecta Constituţia prin faptul că nu desemnează un premier propus de PSD.
Alfred Simonis, liderul Grupului PSD din Camera Deputaților, a declarat miercuri că preşedintele Klaus Iohannis ar merita să fie suspendat, “nu pentru ceea ce urmează să facă, ci pentru ceea ce a făcut în ultimul an de zile, însă România se află într-o criză sanitară profundă şi într-o criză financiară abia la începutul ei. O suspendare, adică o criză politică suprapusă peste acestea, o suspendare presupune pe lângă o criză politică şi un referendum în 30 de zile, adică o nouă campanie electorală, o nouă zi a votului, iarăşi sute de mii de oameni implicaţi în procesul electoral şi iarăşi o expunere a societăţii, a populaţiei la acest virus, lucru pe care nu l-am dori”.
De la declanşarea procedurii şi până la demiterea propriu-zisă a preşedintelui trebuie urmaţi, însă, mai mulţi paşi. Procedura este prevăzută în Constituţia României, în Regulamentul Parlamentului, precum şi în Legea referendumului.
În primul rând, majoritatea parlamentară trebuie să facă dovada că preşedintele a încălcat Constituţia. Potrivit Articolului 95 din Constituţia României, „în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.
Regulamentul Parlamentului prevede că propunerea de suspendare este iniţiată de o treime din parlamentari.
După ce propunerea este prezentată în plenul comun al celor două Camere, este sesizată Curtea Constituţională (CCR), care dă un aviz consultativ. În termen de 24 de ore de la primirea avizului CCR, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţă comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcţie. Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, iar votul este secret, prin bile.
Dacă se ajunge la organizarea unui referendum, cetăţenii vor fi întrebaţi dacă sunt de acord cu demiterea preşedintelui şi vor putea răspunde cu „Da” sau „Nu”. Referendumul a fost modificat de la 50% la 30%, la referendumul de demitere al fostului preşedinte Traian Băsescu, care a rămas în funcţie la limită.
Conform calculelor privind structura noului Parlament, din cei 465 de aleşi, PSD va avea 157 de parlamentari (adică mai mult de o treime), PNL va avea 134 de deputaţi şi senatori, USR-PLUS va avea 80 de aleşi, AUR – 47, iar UDMR – 30 de deputaţi şi senatori. În fine, 17 deputaţi vor reprezenta minorităţile naţionale.
Cu 244 de aleşi din 465, coaliţia PNL – USR-PLUS – UDMR ar avea astfel o majoritate confortabilă care să le permită să evite suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis.