Vocile s-au reunit la Consiliul Superior al Magistraturii împotriva DNA-ului care a formulat o plângere cu privire la hotărârea CSM nr.225 din 15 octombrie 2019. Aceasta aproba raportul Inspecției Judiciare care sesiza gravele derapaje din perioada Kovesi ale procurorilor anticorupție. Mai mult, raportul semnala și nelegalitățile și maniera despotică, anticonstituțională în care au fost realizate o serie de dosare.
Ca niciodată, majoritatea membrii CSM au făcut front comun în ședința în care era prezentă, azi, și Gabriela Scutea, procurorul general al PICCJ, arătând motivele pentru care această plângere trebuie respinsă ca nefondată sau netemeinică. Judecătoarea Simona Marcu a subliniat că toate concluziile raportului Inspecției Judiciare nu pot fi înlăturate. Aceasta ar însemna și înlăturarea deciziilor definitive ale instanțelor de judecată unde au fost date achitări în multe dintre dosarele menționate de inspectorii judiciari ca find realizate prin încălcarea flagrantă a legii. Astfel, judecătoarea Marcu a amintit două dintre cazurile celebre de achitare a unor magistrați trimiși în judecată de DNA, precum cazul judecătoarei ICCJ Gabriela Bîrsan și cazul fostului procuror general al României, Tiberiu Nițu. Ambii au fost achitați definitiv după ce au fost anchetați de DNA. “Acest fapt nu poate fi șters cu buretele (..) Nimeni din DNA nu și-a cerut scuze …DNA nu încetează să mă surprindă”, a subliniat judecătoarea Marcu, avertizând CSM-ul că e cazul să se uite de acum încolo și la procedura de recrutare a procurorilor DNA.
La rândul ei, judecătoarea Lia Savonea a susținut, din start ca plângerea DNA să fie respinsă pentru că este absolut nefondată: „Raportul Inspecției Judiciare cuprinde constatări faptice care nu pot fi negate pur și simplu”. Judecătoarea Savonea a afirmat, în plenul CSM că se aștepta ca DNA să se aplece pe asumarea erorilor, indicarea responsabililor și o reformă corespunzătoare, dar la ora actuală, nu avem nici asumare, nici responsabili, nici reformă. “Nimeni nu dorește corupție, dar nici o magistratură timorată. Unii au deturnat scopul Justiției și au timorat ani de zile magistratura. Este cazul ca lucrurile să rămână scrise negru pe alb ca să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat”, a explicat judecătoarea Savonea, subliniind că – din punctul său de vedere – plângerea DNA la hotărârea CSM este “o distorsiune și o intimidare” la adresa CSM.
În aceași ordine de idei a vorbit și judecătoara Evelina Oprina, care a arătat că DNA nu a atacat la instanță – cum avea posibilitatea – această hotărâre și a opinat că termenul a expirat și nu crede că scopul acestei plângeri mai subzistă, iar “lucrarea ar fi trebuit închisă”. Judecătoarea Oprina a repus în discuție necesitatea ca membrii CSM să primească de la Inspecția Judiciară anexa secretizată, cu lista completă a magistraților vizați ani de-a rândul de DNA, acest demers fiind realizat de magistrații Oprina, Baltag, Alistar și Chelaru.
Un atac frontal la adresa DNA a venit și din partea judecătoarei Gabriela Baltag, care a fost de acord ca plângerea DNA să fie respinsă ca nefondată. Magistratul a reamintit de procedurile nelegale ale procurorilor anticorupție menționate în raportul Inspecției Judiciare aprobat în 2019 de CSM și de protocoalele din 2009 și 2016 cu SRI în baza cărora ofițerii serviciului secret au făcut acte de urmărire penală. În plus, ca informație îngrijorătoare, Baltag a subliniat că și acum mai există practici de genul celor evidențiate de inspectorii judiciari în 2019, întrucât la această oră, la IJ există o sesizare făcută de cinci procurori DNA față de un judecător care a dat o soluție nefavorabilă lor. CSM urmează, la finalul ședinței, să se pronunțe asupra plângerii DNA sus-menționate.
Concluziile Raportului IJ de control la DNA au semnalat, în 2019, grave nereguli, abateri de la lege și o multitudine de aspecte cu iz infractional. Conform inspectorilor, la DNA au fost găsite nenumarate dosare care au fost luate fara justificare de la un procuror si date altuia pe criterii necunoscute, au fost punctuate aspect de nelegalitate în multe dosare, alte cauze au fost lăsate în nelucrare mai bine de 11 ani, au fost moniotorizați aproape 300 de judecători și procurori, iar mandatele pentru interceptarea acestora erau date doar de anumiți judecători. Fostul procuror șef de atunci, Laura Codruța Kovesi era prezentată de inspectorii IJ drept o persoană care „evită recunoașterea propriei responsabilități în situații de eșec” .