Plenul CSM a decis să nu avizeze favorabil proiectul lui Predoiu prin care SRI se imixtiona iarăși, periculos și neconstituțional, în Justiție. Scorul la vot: 11 la 6 pentru neavizare!

Azi, în plenul CSM a fost pus pe tapet, pentru avizare consultativă, proiectul de lege inițiat de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, în calitate de deputat PNL. Ministrul vrea să modifice Legea siguranței naționale și să redea serviciilor secrete rolul pe care l-au avut, astfel încât interceptările realizate de servicii să poată fi utilizate ca mijloace de probă în dosarele penale. Acest rol s-a dovedit distructiv și neconstituțional.

Surpriză, ministrul Predoiu a lipsit, desi indicat era să își susțină proiectul. Surse GÂNDUL.RO ne-au dezvăluit că absența se datorează faptului că în ultimele afirmații publice, Președintele României Klaus Iohannis nu a mai fost de acord cu acest demers al readucerii serviciilor secrete în matca anchetelor chiar dacă o hotărâre anterioară a CSAT dăduse liber la imixtiune.

După o dezbatere aprinsă pe tema avizării acestui proiect, plenul CSM a dat cu flit proiectului. Ce-i drept, avizul este unul consultativ. Se poate ține cont de el sau nu. Iar Hotărârea CSAT este în vigoare și susține proiectul. Votul de azi în CSM a fost de 11 la 6 pentru neavizarea demersului legislativ inițiat de ministrul Justiției.

Membrii CSM, în majoritate, au considerat că acest demers nu este de bun augur pentru actul de justiție, știut fiind modul în care anumiți procurori, mai ales cei din DNA au acționat, prin implicarea SRI-ului, împotriva unor persoane incomode, încălcând în mod flagrant drepturi și libertăți care pot fi citite în nenumărate dosare finalizate cu achitare. Mulți dintre membrii CSM, judecători și cei doi reprezentanți ai societății civile au avut argumente clare împotriva avizului favorabil, spre deosebire de procurorul general al PICCJ, Gabriela Scutea, care a încercat să ofere motivații subțiri în susținerea unui aviz pozitiv. Scutea a explicat că activitățile care se desfășoară de serviciile secrete sunt independente de activitățile de urmărire penală și că, în cadrul acestor activități, chiar atunci “când e vorba de infracțiuni ce țin de siguranța națională intervin acte spontane ce țin de alte infracțiuni care pot avea valoare de mijloc de probă”. Scutea a mai subliniat că instituirea răspunderii penale depășește sensul Legii 51/91și că nu e de  înțeles de ce dacă obținerea unor informații poate fi posibilă si valorificabilă dacă vorbim de Legea 51/91, iar dacă se conturează alte infracțiuni, nu mai e posibil. “CCR a precizat că aceste rezultate ale culegerii de informații au nevoie de o procedură pentru a fi folosite ca probe…Cred că o intervenție legislativă pentru a prevedea stabilirea caracterului de probă, pentru existența unei infracțiuni sunt elemente care interesează societatea în general… Analiza trebuie să se orienteze pe aspectele legalității culegerii de informații”, a explicat procurorul general.

De partea cealaltă a acestor argumente s-au situat mai mulți membri CSM, cum ar fi judecătorii Simona Marcu, Lia Savonea, Gabriela Baltag, Nicoleta Margareta Tint, Corina Corbu, Victor Alistar sau Romeo Chelaru, aceștia susținând că o revenire a serviciilor în sfera cercetării penale prin admiterea ca mijloace de probă a unor interceptări și ambientale ce nu țin de dosare cu infracțiuni legate de siguranța națională încalcă prevederi constituționale, europene și jurisprudența CEDO. Toate argumentele în favoarea avizării favorabile a proiectului ministrului Predoiu au picat. Dovadă că CSM începe să se coaguleze, mai ales că judecătorul Bogdan Mateescu, viitor președinte ales al CSM pentru anul 2021, a fost extrem de rezervat la dezbateri. Adică aproape mut. Proiectul de lege urmează să modifice legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României. Proiectul a fost depus în Parlament în luna august 2020 și a primit chiar aviz CSAT în data de 16 septembrie.