Cele două fațete ale rețelelor de socializare: Cum te ajută sau cum te împiedică conturile de social media să obții job-ul preferat

Cifrele arată că șase din 10 angajatori verifică profilurile candidaților, iar patru din 10 țin cont de acest criteriu când iau decizia de angajare. Mai mult, trei din 10 candidați sunt respinși din cauza profilului online, chiar dacă aveau experiența necesară postului. Activitatea personală din conturile de socializare poate fi un plus ori, dimpotrivă, un minus în aplicațiile pentru jobul dorit.

Pe lângă oportunitățile de recrutare și angajare, în contextul digitalizării companiilor, rețele de socializare au devenit tot mai mult și un instrument de verificare a candidaților, înainte de a decide dacă îi angajează pe postul pentru care au aplicat.

Așadar, conturile de social media pot fi un aliat foarte valoros care să ne ajute să obținem job-ul preferat sau, din contră, poate fi o piedică, indiferent cât de bine ne-am prezentat la evaluări și interviu

Unde și de ce verifică angajatorul profilul tău

Peste 70% dintre angajatori se folosesc de motorul de căutare Google pentru a tria candidații, însă doar în faza finala a procesului de selecție. Totodată, și specialiștii în recrutare verifică pe Google ce informații apar despre un candidat înainte de a-l chema la interviu.

Principala rețea profesională rămâne LinkedIn, unde majoritatea angajatorilor și specialiștilor în recrutare pot verifica activitatea profesională a unei persoane, experiența candidatului și referințele. Însă aproape jumătate din angajatori verifică profilul de LinkedIn și pentru a analiza trăsături de personalitate în funcție de tipul de informații distribuite.

Un recrutor sau angajator vrea să fie cât mai informat despre un candidat înainte de a lua o decizie în privința angajării. Și atunci caută informații despre candidatul respectiv și pe rețele de socializare. La fel se întâmplă și de cealaltă parte, candidații verifică și analizează prezența online a companiilor.

Oamenii postează și distribuie diverse informații, conținut foto, video, opinii pe diverse teme care, în ochii unui recrutor, îi încadrează într-un profil, conturează diverse trăsături și de multe ori pot contribui într-o mare măsură la decizia de a angaja sau nu persoana respectivă. Sunt verificate inclusiv grupurile în care un candidat este înscris și activitatea din acele grupuri.

Atenție: Greșelile gramaticale descalifică din start un candidat! 

Pe de altă parte, recrutorii nu sunt setați să găsească doar aspecte negative, ci un profil de pe o rețea de socializare le poate oferi informații relevante despre candidat și care nu sunt cuprinse în CV. Poate pentru că persoana respectivă nu le-a considerat relevante sau pur și simplu sau nu au fost evidențiate printre celelalte informații.

Spre exemplu, în cazul unui content writer. Recrutorul observă că CV-ul este scris corect, îngrijit, dar postările de pe Facebook sunt scrise cu greșeli. Sau observă un anumit brand în portofoliul său, dar pe rețelele de socializare constată că are păreri negative despre brand-ul respectiv. La fel de bine totul poate fi ok și, în plus, să observe pe Instagram că este și un bun fotograf sau pasionat de sporturi extreme. În ambele situații sunt informații relevante de care angajatorul sau recrutorul nu își putea da seama doar din CV.

De asemenea, la o simplă căutare pe Google cu numele candidatului se poate afla dintr-un articol de presă că a fost implicat în vreun scandal sau anchetă, la fel de bine cum se poate afla opiniile și aprecierile unor colegi alături de care a participat la o conferință internațională, pe care doar a menționat-o în CV.

La ce trebuie să ai grijă în activitatea din rețelele de socializare

Avem două categorii de informații prezente în mediul online care ne pot afecta sau ajuta. Cele pe care le postăm noi, imaginea pe care ne-o creăm noi, de la poze, evenimente la care participăm, opinii pe care le postăm. Și cele pe care nu le controlăm noi, ci sunt postate și distribuite de alții legate de activitatea noastră profesională sau viața personală.

De pildă, pe LinkedIn un candidat postează informații despre activitatea profesională, din sfera să de interese, comunică cu specialiști din domeniul său, pe când pe Facebook postează poze personale, opinii informale, este mai relaxat. De aceea, chiar dacă avem impresia că pe Facebook ne aflăm într-un grup mai restrâns, de prieteni, este recomandat totuși să fim atenți la ce tip de conținut postăm și cât de personal este pentru că nu avem nicio garanție că nu ajunge să fie distribuit și în alte locuri sau informațiile, fotografiile să fie scoase din context. Și pot fi văzute de angajator care consideră că respectivele imagini sau opinii nu sunt în linie cu principiile și valorile companiei sau îi pot afecta reputația.

Evident, pozele indecente, fake news-urile, comentariile discriminatorii sau extremiste, hate speach-ul sunt câteva dintre aspectele care duc din start la eliminarea candidaților dacă un recrutor le observă pe vreun profil în procesul de recrutare.

În concluzie, candidații ar trebui să aibă o prezență constantă pe rețelele de socializare și să nu fie discrepanțe între imaginea și opiniile prezentate într-un loc și total opuse în altul. Sinceritatea și etica sunt apreciate atât în viața profesională, cât și în cea personală.