DOCUMENTELE REVOLUȚIEI DIN ’89. Stenogramele ședinței pe care dictatorul a convocat-o pe 17 decembrie! Soții Ceaușescu au ordonat deschiderea focului: „Să fi tras în ei la picioare! Cei care cădeau să fi fost băgaţi în beci, să nu mai poată ieși niciodată de acolo!”

Pe 17 decembrie 1989, cu câteva zile înainte să-și găsească sfârșitul, Nicolae Ceauşescu convoca şedinţa de urgenţă a Comitetului Politic Executiv al PCR, pentru a discuta evenimentele petrecute la Timişoara. Dictatorul le reproşa generalilor săi de Miliţie, Armată şi Securitate că n-au fost în stare să le suprime viața cetățenilor catalogați drept „elemente deplasate care au provocat dezordine”, iar dacă le-ar fi știut neputința ar fi apelat la „500 de muncitori, îi înarmam şi rezolvam problema”.

Nicolae Ceaușescu a fost susținut necontenit de soția sa care, nemulțumită de evenimentele tragice de la Timișoara a spus răspicat: „Să fi tras în ei, să fi tras la picioare şi cei care cădeau să fi fost băgaţi la beci, ca să nu mai poată ieşi niciodată de acolo“.

Stenogramele discuției din cadrul Comitetului Politic Executiv din 17 decembrie 1989 au fost publicate integral de Arhivele Naționale ale României:

Tov: Nicolae Ceaușescu: Păi nu așa, dragă! Eu v-am spus ce aveați de făcut, dar voi nu ați făcut așa! Trebuia să trageți un foc de avertisment și dacă nu încetau trebuia să trageți în ei! În primul rând trebuia să trageți la picioare (…) N-ați respectat ordinul pe care vi l-am dat!

Tov. Elena Ceauşescu: Să fi tras în ei, să fi tras la picioare şi cei care cădeau să fi fost băgaţi în beci, ca să nu mai poată ieşi niciodată de acolo.

Tov. Silviu Curticeanu: Să tragă!

Tov. Nicolae Ceauşescu: De ce n-aţi făcut ce v-am spus eu?!

Tov. Vasile Milea: Vă raportez, tovarăşe secretar general, că n-am înţeles acest lucru. Am căutat în toate regulamentele militare şi nu am găsit nicăieri prevăzut că armata trebuie să tragă în popor.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Dar eu ce v-am spus vouă?!

Tov. Tudor Postelnicu: Noi aşa am înţeles, dar vom face cum ordonaţi dumneavoastră.

Tov. Iulian Vlad: Am crezut că lucrurile se liniştesc.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Curticeanu, te rog să convoci Consiliul de Stat. Să se facă imediat decretul şi să fie destituiţi din funcţie Milea, Postelnicu şi Vlad.

Tov. Silviu Curticeanu: Am înţeles.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Te rog să te interesezi dacă Coman a ajuns la Timişoara şi să-mi faci imediat legătura cu el.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Tovarăşe Ceauşescu, eu v-aş ruga să nu luăm această măsură, pentru că nu este acum – aşa consider eu – momentul, să-i lăsăm să vedem cum vor acţiona şi după aceea să luăm măsurile care se impun.

Tov. Constantin Dăscălescu: Şi eu, tovarăşe Ceauşescu, sunt de aceeaşi părere. Consider că nu este acum cazul să luăm această măsură.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Manea, tu ce părere ai?

Tov. Manea Mănescu: Tovarăşe preşedinte, şi eu cred că nu este acum momentul pentru această decizie.

Tov. Gheorghe Oprea: Tovarăşe Ceauşescu, vă rog să nu luăm acum această măsură, ci să-i lăsăm să vedem cum vor acţiona. După aceea vom vedea ce măsuri se impun a fi luate.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Îi lăsăm pe ăştia să demonstreze şi noi nu luăm nici o măsură?! Voi ştiţi cum a fost, în 1945, în această piaţă. Au tras în noi şi nouă nu ne-a fost frică de ei. Eu eram aici, în piaţă, împreună cu Doncea şi cu Pătrăşcanu.

Tov. Vasile Bărbulescu: Eu ştiu că eraţi aici, în piaţă, şi v-aţi expus gloanţelor reacţiunii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci nu sunteţi de acord cu măsura propusă?! Atunci (trântind hârtiile din faţa sa şi ridicându-se de pe scaun), alegeţi-vă alt secretar general! (Se îndreaptă spre uşă, moment în care Silviu Curticeanu îl urmează ajungându-l, spunându-i: Nu aşa, tovarăşe secretar general. Eu niciodată n-am să vă părăsesc, voi rămâne totdeauna lângă dumneavoastră.

În acest moment se ridică de pe scaun Constantin Dăscălescu care spune: Nu se poate, tovarăşe secretar general, noi nu asta am vrut. Nu se poate! În acest moment se ridică de pe scaune aproape întreg Comitetul Politic Executiv, creându-se un moment de derută. Ana Mureşan plângea. Elena Ceauşescu s-a dus spre el, convingându-l să revină pe scaunul său.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Eu nu am făcut propunerea aceasta ca să ajungem la o asemenea situaţie. A fost o simplă părere.

Tov. Tudor Postelnicu: Tovarăşe secretar general, aşa cum am spus şi mai înainte, eu voi rămâne un activist devotat partidului şi voi duce la îndeplinire sarcinile pe care mi le-aţi dat. Îmi pare foarte rău că v-am provocat această supărare.

Tov. Nicolae Ceauşescu:Bine. Aţi convocat teleconferinţa.

Tov. Silviu Curticeanu: Da.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Acum vom merge la teleconferinţă. La teleconferinţă să convocaţi comandanţii militari din judeţe şi şefii inspectoratelor Ministerului de Interne. Cu aceasta ridicăm şedinţa.