George Bush, președintele SUA în 1989, i-a trimis o scrisoare secretă lui Nicolae Ceaușescu, cu două luni înainte de Revoluția din decembrie, în care îl ruga să-i cruțe viața diplomatului Mircea RĂCEANU, condamnat la moarte pentru SPIONAJ. De teama unui scandal internațional, tiranul a cedat!
Mircea Răceanu a fost ultimul condamnat la moarte de regimul comunist, scrie fanatik.ro.
Acesta a fost arestat din motive politice, în ianuarie 1989 și acuzat de spionaj în favoarea SUA! În timpul interogatoriilor, Răceanu a recunoscut că spiona pentru americani. Pedeapsa lui a fost moartea, dar, la rugămintea lui George Bush, tiranul Ceaușescu l-a grațiat pe spion, comutând sentința capitală în 20 de ani de pușcărie.
„Stimate domnule președinte, mi s-a adus la cunoștință că Mircea Răceanu, care o perioadă îndelungată a fost specialist pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii în Ministerul Afacerilor Externe al României, a fost judecat, găsit vinovat de acuzațiile ce i-au fost aduse și condamnat la moarte. Ca un gest umanitar, vă solicit să excludeți posibilitatea aplicării sentinței capitale în acest caz. Cu sinceritate, George Bush”, este textul complet al scrisorii care l-a înduplecat pe liderul de la București.
Mircea Răceanu este fiul lui Grigore Răceanu, unul dintre semnatarii „Scrisorii celor 6”, în care era condamnat regimul Ceaușescu.
În seara de 31 ianuarie 1989, Răceanu a fost reținut în timp ce mergea cu mașina, alături de soția sa, Mioara, la o petrecere găzduită de ambasadorul american.
Cei doi au fost duși la sediul Securității din Calea Rahovei, unde nevasta lui Răceanu a fost percheziționată „până la piele”.
În timpul anchetei, Răceanu a recunoscut că a fost recrutat în 1974 de agentul CIA Bruce Primmer. Miza ar fi fost ispititoare: „2.000 de dolari depozitați lunar, pe numele său, la o bancă americană și 5.000 lei la București”, scria Silviu Brucan, în cartea sa „Generația irosită”.
Dovezile erau multiple și Mircea Răceanu a fost condamnat la moarte. Mircea Răceanu a fost eliberat din închisoare în 1990, imediat după Revoluție și a părăsit România.