Bogdan Bucur, istoric și profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, a acordat miercuri un interviu pentru GÂNDUL LIVE, în legătură cu împlinirea a 31 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.
Acesta susține că în mod clar evenimentele din decembrie 1989 au fost o revoluție, nu o lovitură de stat, întrucât acestea întrunesc categoric caracteristicile unei revoluții.
„Atunci când judecăm o revoluție, nu o judecăm după dosarele penale de la Parchet. O judecăm după caracteristicile fudamentale de ordin politologic și istoric, care ne învață și care sunt clasice deja, diferențele fundamentale dintre o revoluție, o lovitură de stat și o lovitură de palat sau un puci. Revoluția se diferențiază de lovitura de stat sau de alte asemenea sintagme consecințe. Adică în urma unor evenimente precum cele din decembrie 1989 urmează schimbări structurale în ceea ce privește forma de guvernare, așezarea constituțională, schimbări de natură economică profunde, schimbări în ceea ce privește regimul de proprietate, apartenența fundamentală la alte structuri decât cele existente anterior din punct de vedere internațional, înlocuirea CAER cu UE, înlocuirea Pactului de la Varșovia cu NATO, trecerea de la monopartidism la pluripartidism, trecerea de la dictatură la democrație, trecerea la alegeri libere, la controlul parlamentar asupra Guvernului în mod real”, a spus Bogdan Bucur la GÂNDUL LIVE.
Istoricul susține că dezamăgirile personale ale cetățenilor nu ar trebui să influențeze modul în care societatea judecă evenimentele din decembrie 1989.
„Este o diferență fundamentală între aspirațiile și dezamăgirile oamenilor și fiecare are dreptul, după configurația psihologică, după exercițiul vieții, exercițiul profesional, instrucția pe care o are, să aibă dezamăgiri. Fiecare, până la urmă, e liber să aibă aceste dezamăgiri. Dar dezamăgirile personale nu ar trebui să influențeze modul în care noi judecăm ceea ce s-a întâmplat începând cu 22 decembrie 1989, și anume că această țară a pășit într-o eră nouă, iar schimbările care s-au produs după 1989 ne determină pe cei care activăm în sfera științelor sociale să încadrăm evenimentele din 1989 și ceea ce a urmat după ele în definiția pură a revoluției. Sigur că la momentul decembrie 1989 mulți dintre noi am avut, poate, speranțe, au fost iluzii uriașe după 45 de ani de comunism și 50 de ani de dictatură, căci a existat o dictatură și înaintea comunismului. Este absolut evident că după o jumătate de secol dorința și pofta de libertate au fost uriașe și speranțele au fost uriașe după 1989. Sursa principală a nefericirii o reprezintă iluziile și speranțele nerealiste. Se aplică în foarte multe domenii, inclusiv în legătură cu Revoluția Română.
Este evident că Ceaușescu a fost dezinformat, dar faptul că nu a avut o percepție realistă asupra societății nu scuză unul dintre cele mai tiranice și dictatoriale regimuri pe care le-a cunoscut lumea din punct de vedere al instaurării comunismului. România lui Nicolae Ceaușescu, cel puțin din anii 1980, era foarte aproape de ceea ce observăm astăzi în biata Coree de Nord. Era un regim închis, care călca în picioare absolut fără niciun regret toate drepturile și libertățile fundamentale ale omului așa cum le știm noi astăzi. Pur și simplu a desfigurat Bucureștiul sub aspectul arhitectural, a tuns dintr-o singură decizie zeci de mii de case. Era un om pentru care voința era lege și se transpunea într-o realitate halucinantă. Orice comparație cu momentele anterioare anului 1989 astăzi este neavenită”, a spus acesta.
Bogdan Bucur a mai spus, la GÂNDUL LIVE, că România a evoluat în mod clar față de perioada anilor ’80, mai ales din punct de vedere economic.
El a adăugat că, dacă, prin minune, oamenii care au murit în decembrie 1989 ar învia astăzi, aceștia ar fi încântați de schimbarea pe care a cunoscut-o societatea românească.
„Dacă ne uităm astăzi la cum arată alimentarele și magazinele de la colțul blocului și cum arătau cele de dinainte de 1989, este inutil să mai fac prezentări, că le știm cu toții. Mama mea gătea noaptea la aragaz pentru că doar noaptea exista presiune la gaze. Din punct de vedere economic, PIB-ul României la momentul 1989 era puțin peste 40 de miliarde de euro la paritate. Astăzi este de peste 200 de miliarde de euro, deci de cinci ori mai mare, în condițiile în care salariații s-au înjumătățit, iar numărul de pensionari s-a dublat. Pur și simplu, performanțele economice ale României sunt uluitoare. Doar PIB-ul Bucureștiului este jumătate din PIB-ul Ucrainei astăzi. Este halucinant.
Democrația este dificilă pentru că nu toți avem niște talente și niște înzestrări care ar fi necesare pentru un astfel de exercițiu. Adică să reușim să ascultăm și opinia celuilalt, să fim toleranți cu opinia celuilalt, opinia celuilalt și a noastră să fie exprimată în termeni rezonabili și care să nu ofenseze. Acestea sunt exerciții dificile, știți că de multe ori fiecare trăim în propria noastră bulă, inclusiv în această eră a rețelelor sociale, ne alegem prietenii din lista de Facebook după simpatii. Nu știu câți dintre noi avem în lista de Facebook oameni care gândesc diferit decât noi și să le urmărim postările fără să îi înjurăm. Democrația înseamnă să îi acceptăm pe ceilalți care gândesc și se comportă diferit față de noi. Lucrul acesta este uneori complicat. De aceea pare complicat, dar să știți că cei 30 de ani de exercițiu democratic românesc sunt un succes. Dacă, prin minune, unii dintre morții Revoluției din decembrie 1989 ar învia, ei ar fi fericiți și încântați de realizările noastre de astăzi”, a mai spus Bogda Bucur la GÂNDUL LIVE.