Cum vor călători cetățenii europeni, inclusiv românii, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din 1 ianuarie 2021

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord vor deveni state terțe în relația cu statele Uniunii Europene din 1 ianuarie 2021. MAE a transmis, în acest context, cum vor călători românii în aceste țări, informează Mediafax.

Regimul de vize și condițiile de călătorie pentru cetățenii europeni, inclusiv cei români, se vor schimba

„Conform noilor reglementări anunțate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, începând cu 1 ianuarie 2021, cetățenii români vor putea intra pe teritoriul Regatului Unit pentru șederi de scurtă durată (ex. în scop turistic, în vizită etc.) pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a avea nevoie de o viză de intrare. Cu toate acestea, cetățenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obțină, în prealabil, o viză de intrare. Până la data de 30 septembrie 2021 inclusiv, intrarea pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se va putea realiza în baza pașaportului sau a cărții de identitate românești valabile, iar ulterior acestei date se va putea călători doar pe baza pașaportului valabil (pașaport simplu electronic, pașaport simplu temporar)”, transmite MAE.

Cetățenii români care intră sub incidența Programului EU Settlement Scheme vor putea să călătorească în Regatul Unit folosind documentele naționale de identitate până la data de 31 decembrie 2025.

„Cetățenii români care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o durată mai mare de șase luni (pentru activități de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de viză din partea autorităților britanice. Autoritățile britanice au prevăzut două modalități pentru obținerea vizei. Astfel, cetățenii români posesori ai unui pașaport simplu electronic pot obține viza online, prin accesarea paginii de internet (https://www.gov.uk/browse/visas-immigration). În cadrul acestui portal, solicitanții au la dispoziție un ghid conținând procedura detaliată de obținere a vizei. Persoanele care posedă un pașaport biometric vor putea completa cererea, inclusiv confirmarea identității, utilizând o aplicație pentru telefoane inteligente (tip smartphone). MAE subliniază că solicitările pentru obținerea vizei nu se pot depune în baza cărții de identitate. Cetățenii români care nu dețin pașaport simplu electronic și aplică în baza unui pașaport simplu temporar trebuie să depună documentația personal la centrul regional pentru vize din România – Bucharest Visa Application Centre, DBH-Group Serviced office, adresa: București, sector 1, strada Buzești nr. 50-52, et.2 Business Center. Pentru depunerea documentației, este necesară programarea prealabilă online, prin accesarea paginii de internet https://pos.tlscontact.com/bbu_en”, mai arată MAE.

Solicitanții de viză vor avea de plătit o taxă de viză. Lista taxelor este disponibilă la: https://www.gov.uk/government/publications/visa-regulations-revised-table/fees-5-october.

În privința lucrătorilor sezonieri, MAE precizează că autoritățile britanice nu au furnizat până la acest moment date cu privire la procedurile aplicabile acestei categorii, urmând ca acestea să fie puse la dispoziție ulterior.

Pentru orice persoană care are mențiuni înscrise în cazierul judiciar, precum și cele cărora le-a fost refuzată, în trecut, intrarea pe teritoriul Regatului Unit, autoritățile britanice recomandă depunerea unei cereri pentru obținerea vizei și pentru deplasările de scurtă durată (sub 6 luni), potrivit datelor comunicate prin intermediul portalului https://www.gov.uk/browse/visas-immigration.

MAE recomandă cetățenilor români să se informeze, în prealabil, anterior efectuării unei deplasări în Regatul Unit, utilizând sursele oficiale sus-menționate și reamintește că, până la data de 31 decembrie 2020, condițiile de călătorie nu se modifică, iar mai multe detalii pot fi accesate la secțiunea: www.mae.ro/travel-conditions/3725#843.

Acordul de retragere a stabilit o procedură pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 1 februarie 2020

Acesta prevede o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2020, menită să ofere cetățenilor, întreprinderilor și administrațiilor publice suficient timp pentru a se pregăti pentru sfârșitul tranziției. În același timp, această perioadă urmează să fie utilizată de UE și Marea Britanie pentru a încheia negocieri privind viitoarea relație UE-Regatul Unit.

Iată un rezumat al celor mai importante informații:

Ce s-a întâmplat de la 1 februarie 2020?

Un acord de retragere a fost negociat înainte de retragere pentru a se asigura că principalele legături politice și economice dintre UE și Marea Britanie nu au fost întrerupte de la o zi la alta la plecare. Acest acord este în vigoare de la 1 februarie 2020, ziua în care Marea Britanie a părăsit UE. Acesta prevede o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2020, timp în care legislația UE continuă să se aplice Regatului Unit, iar Regatul Unit rămâne o parte a pieței unice a UE, precum și a uniunii vamale a UE. UE și Marea Britanie își negociază relația viitoare în această perioadă de tranziție. Declarația politică privind relația viitoare convenită de ambele părți stabileste Acordul de retragere și  cadrul negocierilor.

Ce se întâmplă la sfârșitul perioadei de tranziție? Ce pregătiri sunt necesare?

Perioada de tranziție stipulată în Acordul de retragere se încheie la 31 decembrie 2020. Nu mai este posibilă prelungirea acestei perioade. Acest lucru ar fi impus ca o decizie comună cu privire la o prelungire să fi fost luată până la 1 iulie 2020. Regatul Unit a lăsat să treacă acest termen.

Începând cu 1 ianuarie 2021, Marea Britanie nu va mai face astfel parte din piața unică sau din uniunea vamală. Chiar dacă un acord privind viitoarea relație este încheiat până la sfârșitul anului, relația UE cu Marea Britanie se va schimba fundamental și va fi foarte diferită de cea pe Marea Britanie a adoptat-o  odata cu statutul membră a pieței unice. Cetățenii și întreprinderile din întreaga UE trebuie să se pregătească pentru aceste consecințe ale sfârșitului perioadei de tranziție, indiferent dacă se ajunge sau nu la un acord privind viitorul parteneriat cu Regatul Unit.

Comisia Europeană a publicat ceea ce este cunoscut sub numele de comunicare de pregătire la 9 iulie 2020 (comunicare de pregătire) pentru a se pregăti pentru sfârșitul perioadei de tranziție între UE și Marea Britanie. Pentru a sprijini acest lucru, Comisia Europeană revizuiește în prezent cele peste 90 de notificări de pregătire a părților interesate specifice sectorului publicate în timpul negocierilor cu Regatul Unit pe baza articolului 50. Aceste notificări de pregătire actualizate (notificări de pregătire) pe domenii individuale (de ex. Taxe vamale, regulile preferențiale de origine, legea privind protecția datelor, produsele industriale, produsele chimice, serviciile, lucrătorii detașați etc.) sunt destinate să ajute cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice să se pregătească pentru schimbările inevitabile care vor avea loc după sfârșitul perioadei de tranziție, indiferent de rezultatul negocierilor privind relațiile viitoare.

UE dorește să continue să aibă un parteneriat strâns cu Marea Britanie. Este posibil să se ajungă la un acord de succes pe baza Declarației politice. Cu toate acestea, este important să ne pregătim pentru toate rezultatele posibile ale negocierilor. Aceasta include pregătirea pentru niciun acord.

Care este starea negocierilor privind viitoarea relație?

Declarația politică prevede acordul dintre UE și Marea Britanie privind relația viitoare să fie în esență un parteneriat economic și de securitate. În conformitate cu Declarația politică, cele 27 de state membre ale UE au convenit, la 25 februarie 2020, asupra mandatului de negociere pentru Comisia Europeană, care desfășoară negocieri cu privire la viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit în numele statelor membre. Pe această bază, negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, a prezentat la mijlocul lunii martie proiectul de text al unui acord cuprinzător privind noul parteneriat cu Regatul Unit, la care au fost adăugate alte componente. Veți găsi acest text și celelalte texte pe site-ul Task Force for Relations with the United Kingdom.

Din martie, UE și Marea Britanie au continuat cu runde regulate de negocieri, în ciuda dificultăților care decurg din pandemia COVID-19. UE își desfășoară negocierile pe baza declarației politice convenite în comun. Cu toate acestea, diferențele semnificative încă nu au fost încă rezolvate în unele sfere. Aceste diferențe se referă în special la concurența loială, guvernanța orizontală a oricărui acord și pescuitul. Negociatorii din UE și Marea Britanie, Michel Barnier și David Frost, și echipele lor și-au intensificat recent negocierile. Timpul se scurge, deoarece un acord trebuie încheiat în curând pentru a permite timp ratificării de către Parlamentul European.

Ce rol joacă Acordul de retragere?

Datorită Acordului de retragere, nimic nu s-a schimbat prea mult pentru cetățeni și întreprinderi atunci când Marea Britanie a părăsit UE la 1 februarie 2020.

Libertatea de mișcare a UE, adică dreptul de a trăi, de a munci, de a studia sau de a avea acoperire de securitate socială oriunde în UE și în Marea Britanie continuă să se aplice în perioada de tranziție.

Mai mult, cetățenii UE care locuiesc în Marea Britanie și cetățenii britanici care locuiesc în UE se vor bucura de o protecție cuprinzătoare pe tot parcursul vieții a drepturilor lor; pot continua să trăiască, să lucreze, să studieze și să se bucure de securitatea socială în Marea Britanie și, respectiv, în UE. Aceste drepturi au intrat în vigoare imediat pe baza Acordului de retragere; reglementările necesare rezultate sunt transpuse în legislația națională și implementate prin măsuri respective. În Germania, legislația de modificare a Legii privind libera circulație a intrat în vigoare la 24 noiembrie 2020. Aceasta abordează drepturile de statut ale resortisanților britanici și ai membrilor familiei acestora care au dreptul la libera circulație în temeiul Acordului de retragere. Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Federal al Internelor, Construcțiilor și Comunității.

De la retragere, Regatul Unit nu a avut niciun cuvânt de spus în instituțiile UE. Cetățenii din Marea Britanie sunt, de asemenea, excluși de la participarea la inițiativele cetățenilor europeni și nu au dreptul de a vota la alegerile locale din alte țări ale UE sau la alegerile pentru Parlamentul European și nici să candideze la astfel de alegeri.

Regulile care se vor aplica cetățenilor și întreprinderilor care doresc să se mute, să lucreze sau să studieze în altă țară după încheierea fazei de tranziție vor depinde în mare măsură de rezultatul negocierilor actuale privind relația viitoare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Dacă nu se ajunge la un acord, atunci regulile și reglementările pentru statele terțe din afara UE vor trebui aplicate.

Protocolul special pentru Irlanda de Nord, atașat Acordului de retragere, garantează integritatea pieței unice a UE; în același timp, se asigură că nu vor exista controale la frontiera dintre Irlanda și Irlanda de Nord și că Acordul de Vinerea Mare rămâne pe deplin în vigoare. Protocolul prevede că Irlanda de Nord va rămâne parte a teritoriului vamal al Regatului Unit, dar că toate normele relevante ale pieței unice a UE se vor aplica în Irlanda de Nord, la fel ca și Codul vamal al Uniunii. Verificările și colectarea taxelor vamale pe care le va presupune vor avea loc la punctele de intrare în insula Irlanda din Irlanda de Nord.

Mai mult, obligațiile financiare ale Regatului Unit față de UE sunt unul dintre punctele stabilite în Acordul de retragere.

Acordul de retragere înființează un comitet mixt și o serie de comitete specializate, în care UE și Marea Britanie discută în mod regulat chestiunile legate de punerea în aplicare a acordului de retragere și, dacă este necesar, pot adopta decizii de comun acord, de exemplu cu privire la problemele de interpretare .

Este important ca Acordul de retragere și protocoalele anexate să fie puse în aplicare în totalitate. Acesta rămâne un fundament cheie al încrederii în negocieri.