Raport BNR: Șocul pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune/ În 2021 România ar rămâne cu un deficit de peste 8% din PIB dacă nu se vor efectua ajustări

Șocul pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune, potrivit Raportului de analiză a convergenței “România – Zona Euro MONITOR”, publicat de Banca Națională a României (BNR) la finalul lunii decembrie. Bugetele publice sunt în încordare extremă, chiar și în țări dezvoltate. Redresarea așteptată, ca nivel al PIB, în 2022, se va realiza în condiții de schimbări adânci în economii, accelerate de noile tehnologii între care BNR nominalizează digitalizarea și robotizarea.

Marea Închidere (Lockdown) a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB-ului în cele mai multe țări din UE în trimestrul 2-diminuare unică prin amploare după al doilea război mondial. Revenirea economică a fost spectaculoasă în trimestrul 3 peste tot în Europa, așa cum era de așteptat. Valul doi al pandemiei a încetinit, sau chiar întrerupt revenirea economiilor în trimestrul 4, din 2020, conform analizei publicate de BNR.

Raportul BNR examinează lupta cu pandemia și criza economică, spațiul de manevră limitat al autorităților publice din România din cauza deficitelor publice mari dinaintea pandemiei, a constrângerilor pe care le întâmpină o bancă centrală ce nu emite monedă de rezervă și în condițiile unor deficite externe considerabile.

Raport BNR: Deficitul bugetar în 2020 va fi peste 9% din PIB

România a pornit lupta contra Covid-19 cu un deficit bugetar structural mare (peste 4% din PIB, cel mai mare în UE  și deficit extern singular (cel mai mare între economiile emergente din UE) și a intrat în procedura de deficit excesiv la începutul lui 2020, singurul stat din UE. Deficitul bugetar în 2020 va fi peste 9% din PIB, în linie cu deficite în economii emergente din regiune, dar pornind de la handicapul menționat, care a redus considerabil spațiul de manevră. Declinul PIB în 2020 va fi, probabil, in jur de 5% având în vedere valul doi al pandemiei și subperformanța agriculturii din cauza secetei, se arată în Raportul BNR.

România riscă să ajungă în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB în lipsa unor măsuri ferme

În 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă (vor fi reduse cheltuieli nepermanente, provocate de pandemie și criza economică), se mai arată în Raport, numai România ar rămane cu deficitul la un nivel peste 8% dacă nu s-ar efectua ajustări, în condițiile unei creșteri cu 14% a punctului de pensie). România ar ieși din tabloul general, ar dispărea efectul unui deficit comparabil cu cele din regiune. Iar piețele financiare nu ar finanța ani în șir deficite de peste 8% din PIB. Am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB și finanțarea ar fi tot mai problematică, precizează experții BNR.

Deși regulile fiscale în UE sunt suspendate în 2020 și 2021, corecția macroeconomică trebuie să înceapă în România. În economii emergente cu echilibre precare intervine pericolul „nonliniarităților”.

„Pentru economii emergente, fragile, există pericolul non-liniarităților: o rata de dobândă ce poate crește rapid și copleși rata de creștere economică – ceea ce privește sustenabilitatea datoriei publice și accesul pe piețe financiare” – Raportul “România – Zona Euro MONITOR”

România trebuie să înceapă corecția macroeconomică în 2021, care depinde in mod covarsitor de reducerea deficitului bugetar structural. Această corecție trebuie să fie graduală, pe câtiva ani dar o viteză excesivă de corectie ar reintroduce economia în recesiune, se arată în documentul BNR. Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi însă ușor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va depăși 9,5% din PIB. În 2024 deficitul bugetar ar trebui să fie adus sub 3% din PIB pentru a crea premise necesare de accedere în Mecanismul Cursurilor de Schimb2/MCS2. Teza că este posibilă intrarea în Uniunea Bancară (UB) înainte de intrarea în MCS2 nu este convingătoare. Fiindcă și pentru intrarea în UB este necesară o consolidare bugetară solidă, alaturi de o evaluare temeinică a activelor sistemului bancar (asset quality review).

BNR: Sănătatea publică devine o problemă de siguranță națională, ne vom mai confrunta cu virusuri

Harta riscurilor ilustrează acest moment de inflexiune în anul 2021: de la o iarnă plină de suferință se va trece într-o primăvară nu numai de speranțe, ci de redresare într-un context favorabil privind lupta cu pandemia, spun autorii raportului. Aceasta nu semnifică în mod necesar că necazurile multor sectoare economice se vor sfârși. În plus, pandemia va lăsa răni adânci, o moștenire grea.

Riscurile ce derivă din schimbarile climatice devin o preocupare tot mai mare întrucât, în pofida magnitudinii, acestea nu sunt reflectate corespunzător în prețuri si în evaluări de tip rating.

„Sănătatea publică devine o problemă de siguranță națională – fiindcă ne vom mai confrunta cu virusuri, ca și alte evenimente extreme (spre exemplu atacuri cibernetice). Mai mult decât orice altceva, este vorba însă de impactul schimbarilor climatice (…) Dacă acum suntem într-o perioadă de mare vitregie (criză sanitară și criză economică), în anii ce vin vom trece printr-o mare tranziție – indusă de nevoia de combatere a încălzirii globale, de “înverzire”, transformare structurală a economiilor, proces care va stresa bugete publice și private. Această tranziție își va pune pecetea pe agende publice naționale, pe programele Uniunii Europene, pe condiționările ce acompaniază utilizarea fondurilor europene”, se arată în Raport.

Raportul accentuează problematica utilizării fondurilor europene

Pentru finanțarea deficitelor este nevoie de un program credibil de corecție pe termen mediu (3-4 ani), cu sprijin masiv din partea fondurilor europene. În acest scop, este nevoie de un program de reziliență și redresare al Romaniei care să se concretizeze în proiecte care pot fi lesne finanțate din resurse europene.

Raportul accentuează problematica utilizării fondurilor europene. Banii europeni pot susține cererea și oferta agregate interne în perioada de corecție macroeconomică, care ar trebui să acopere perioada 2021-2024. Un mesaj cheie al Raportului este că se poate realiza corecție economică concomitent cu redresare și transformare a economiei, de modernizare instituțională, dacă procesul de consolidare a bugetului este gradual, realist și credibil și dacă se face absorbție masivă de fonduri europene.

Se arată că ceea ce este numită “Chestiunea macroeconomică a utilizării fondurilor europene” este adesea subestimată în dezbaterea publică de la noi din cauza unui clișeu simplificator: că banii europeni apar pe ambele laturi ale bugetului public – la venituri și cheltuieli. Se neglijează că ce contează pentru atenuarea efectului contracționist al corecției este injectarea masivă de resurse suplimentare în sistemul economic. Această injectare de resurse suplimentare, din bugetul multianual al UE și Fondul de reziliență și redresare, împletește efecte cantitative cu efecte calitative.

Corecția macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli cât și venituri fiscale/bugetare în creștere.

„Regimul fiscal trebuie să fie transparent și echitabil; toți cetățenii și firmele să plătească – să se elimine portițe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca și optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite. Consolidarea bugetară (deci nu numai fiscală, deoarece privește și creștere de venituri) ar crea premise pentru intrarea în MCS2 (ERM2), ca anticameră la zona euro” – BNR

Este nevoie de un buget public robust. Este vitală asigurarea de bunuri publice esențiale pentru economie: sănătate publică, educație publică, combaterea schimbării de climă ca amenințare existențială, infrastructura de bază (drumuri, cale ferată, amenajarea teritoriului). Starea sistemului de sănătate publică cere nu numai reforme profunde, ci și resurse suplimentare; și pentru educație este valabilă observația. În Raport se arată cât de puțin alocă bugetul public pentru educație și sănătate față de alte state membre ale UE.

Raportul se mai referă la gradul de robustețe a sistemului bancar autohton, capacitatea de a rezista la șocuri puternice având în vedere efecte ale Pandemiei. BNR a luat măsuri în vederea diminuării efectelor negative generate de pandemie. Pe lângă reducerea graduală a ratei de politică monetară și a flexibilizării cadrului de reglementare în contextul pandemiei, s-a recomandat instituțiilor de credit consolidarea fondurilor proprii inclusiv prin restricții legate de distribuirile de dividende.

BNR: Un test major pentru bănci va fi anul 2021, când posibile dificultăți de lichiditate pentru unele companii pot deveni probleme de solvență

Ca și în celelalte state din UE, un test major pentru bănci va fi anul 2021, când posibile dificultăți de lichiditate pentru unele companii pot deveni probleme de solvență. Aceasta situație va afecta și bugetul public, precizează experții BNR.

„Este esențial ca UE sa fie mai coezivă pentru a putea juca un rol global mai viguros. Fondul de reziliență și redresare poate contribui mult în acest scop daca va ajuta, alături de cadrul financiar multianual, reducerea divergențelor economice în UE, dacă va avea o funcție de stabilizare macroeconomică și de refacere, daca va îmbina în mod înțelept reducerea de riscuri cu „împartirea riscurlor” (risk sharing) ca mecanism de solidaritate. De aceea sunt de salutat pașii către întărirea Uniunii Bancare printr-o schema colectivă de garantare a riscurilor (EDIS) și către un safe asset (activ sigur)” – Raportul BNR. 

Raportul a fost realizat de Daniel Dăianu (coordonator), Amalia Fugaru, Anca Gălățescu, Gabriela Mihailovici, Bogdan Moinescu, Ioana Muntean, Iulian Panait, Mirela Roman și  Florian Neagu.