Tot mai mulți angajați ai Ministerului Afacerilor Interne au început să lucreze peste program, iar polițiștii au ajuns să practice taximetria, dar și alte activități permise de lege. Aceștia au, însă, nevoie de permisiunea superiorilor, care, la rândul lor, consultă Agenția Națională de Integritate (ANI). Conform datelor înregistrate de ANI, angajații Ministerului de Interne au întrebat, între altele, dacă au voie să fie președinți de cluburi sportive, președinți ai asociațiilor de proprietari ori instructori auto.
Unul dintre motivele pe care angajații Ministerului Afacerilor Interne le-au invocat mereu atunci când au încercat să justifice motivele pentru care solicită salarii mari și pensii speciale a fost acela că legea le îngrădește dreptul de a practica, în paralel, diferite activități care să le rotunjească veniturile.
Conform legislației, polițistul „poate exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice și al creaţiei literar-artistice, precum și funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate de polițist, potrivit fișei postului”.
Pentru că nu mulți polițiști pot fi profesori, oameni de știință sau scriitori, majoritatea aleg alte ocupații, mai accesibile. Înainte să se apuce de treabă, polițiștii sunt obligați să aibă acordul șefilor, care, la rândul lor, consultă, în scris. Agenția Națională de Integritate (ANI).
Într-un răspuns formulat la solicitarea GÂNDUL.RO, ANI a explicat ce întrebări au pus polițiștii în legătură cu activitățile pe care vor să le practice, în paralel cu serviciul în structurile Ministerului de Interne.
Este vorba despre activități de președinte sau vicepreședinte de club sportiv, administrator sau asociat la o societate comercială, președinte al asociației de proprietari, profesor de legislație rutieră, avocat sau atragerea de fonduri europene în vederea desfășurării unor activități în mediul privat.
„Personalul Ministerului Afacerilor Interne s-a adresat Agenției în vederea clarificării legislației privind incompatibilitățile și conflictele de interese, între funcția deținută în cadrul Ministerului și alte calități sau activități (e.g. administrator/ asociat la o societate comercială, președinte al asociației de proprietari, președinte/vicepreședinte în cadrul unui club sportiv, instructor auto, profesor de legislație rutieră, avocat sau atragerea de fonduri europene în vederea desfășurării unor activități în privat)”, se arată în răspunsul oficial al ANI.
În același timp, potrivit unor surse din mediul sindical, tot mai mulți polițiști practică taximetria în cadrul companiilor de ride-sharing, unde pot să lucreze cât vor, cu mașina persoanală.
Sursele citate, au precizat că au existat și unele scandaluri interne, legate de faptul că, în timpul liber, unii polițiști, în special din structurile de intervenție rapidă, au lucrat peste program ca agenți de pază sau gărzi de corp.
Cel mai recent scandal de acest gen, care a ajuns și în spațiul public, a fost cel al fostului ofițer antidrog Robert Badea, care a activat ani buni ca agent de pază în cluburi cunoscute din Capitală, context în care a ajuns să facă parte dintr-una dintre cele mai mari rețele de trafic de droguri și carne vie din țară.
Conform legii, polițistul care intenționează să-și ia o colaborare în privat, este obligat să informeze șeful unității, printr-un raport scris, care trebuie să cuprindă denumirea și obiectul de activitate, programul de lucru, obligațiile pe care le are față de angajator și să-și asume că funcția exercitată nu este în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile pe care le are ca polițist, potrivit fișei postului.