Accizarea produselor care încălzesc tutunul și cum pierde bugetul de stat al României 400 de milioane de lei anual

Produsele din tutun încălzit au fost introduse pe piața tutunului din România în noiembrie 2015.  În prezent, cota de piață a produselor din tutun încălzit în țara noastră este de peste 3%, numai că bugetul de stat pierde, anual, 400 de milioane de lei din cauza unei accizări reduse. 

 În cazul acestor produse, tutunul este încălzit doar atât cât este necesar pentru a elibera vapori de nicotină. Spre exemplu, tutunul dintr-o țigară arde la temperaturi de peste 600°C, în timp ce în cazul produselor care încălzesc tutunul este vorba despre temperaturi mult mai mici, în acest fel fiind eliminate arderea, focul, scrumul și fumul, iar rezultatul este reprezentat de vapori care conțin nicotină.

Printre avantajele produselor care încălzesc tutunul pot fi enumerate eliminarea riscului de a declanșa incendii, mai puțin miros neplăcut pe mâini, haine și păr, și – bineînțeles – eliminarea disconfortului creat celor din jur.

Cota de piață a produselor care încălzesc tutunul

 În anul 2019, liderul mondial al vânzărilor acestor produse care încălzesc tutunul a fost Japonia, cu un nivel al vânzărilor de aproximativ 55% și o cotă de piață de 30%.

A doua cea mai mare piață din lume, din acest punct de vedere, este Coreea de Sud, produsele care încălzesc tutunul având o cotă de piață de 15%.

La nivelul Uniunii Europene, cota de piață a produselor din tutun încălzit a crescut în mai multe țări. Astfel, produsele din tutun încălzit reprezintă 17,5% din piața tutunului din Lituania și 11% din piața tutunului în Grecia. În alte state membre, produsele din tutun încălzit au atins o cotă de piață între 6 și 8% în Republica Cehă, în Italia, Letonia, Portugalia și Slovacia. Potrivit specialiștilor, cota de piață a produselor din tutun încălzit se află într-o continuă creștere.

Măsuri de majorare a accizelor aplicate produselor care încălzesc tutunul

Recent, în Japonia, cea mai mare piață de produse din tutun încălzit din lume, Guvernul a implementat măsuri de majorare a accizelor aplicate acestor produse la cca 80% din valoarea accizelor percepute țigaretelor. Această decizie a venit ca urmare a scăderii veniturilor fiscale obținute de pe urma comercializării țigaretelor, ca urmare a creșterii acestei noi categorii de produse.

În mod similar, în Coreea de Sud, a doua cea mai mare piață de tutun încălzit din lume, accizele percepute acestor produse se ridică acum la cca 89% din nivelul accizelor percepute țigaretelor convenționale.

Valoarea accizei aplicate produselor care încălzesc tutunul reprezintă până la 80-90% din acciza la țigarete în Japonia și Coreea de Sud – pentru a garanta veniturile bugetare. Măsuri similare au fost implementate, de altfel, și în Europa, în Ucraina, Slovacia și Bulgaria.

La nivelul unui an sunt încasați cu 400 de milioane de lei mai puțin, în România, din cauza diferenței de taxare

Ținând cont de discuțiile pe legea bugetului pentru 2021 și de necesitatea de a contracara pierderile financiare cauze de pandemia de coronavirus, România ar trebui să depună toate eforturile pentru a atrage toate veniturile fiscale posibile, fără a mai oferi ”discounturi” producătorilor din tutun.

Este foarte important de precizat că din prețul unui pachet de țigări, 15 lei merg către bugetul stat. Numai că, în cazul produselor care încălzesc tutunul, doar 5 lei ajung la buget. În consecință, fiecare pachet de produse din tutun încălzit vândut în locul unui pachet de țigări înseamnă apoximativ 10 lei mai puțin la bugetul de stat.

Doar în primele nouă luni ale anului 2020 s-au vândut circa 30 de milioane de pachete de produse din tutun pentru încălzit. În urma unui simplu calcul, asta înseamnă venituri suplimentare de 300 de milioane de lei pentru producătorii de tutun și încasări mai mici cu 300 de milioane de lei pentru stat. În consecință, la nivelul unui an sunt încasați cu 400 de milioane de lei mai puțin din cauza diferenței de taxare.

Și, pentru fiecare punct procentual suplimentar la cota de piață a produselor din tutun încălzit, se vor pierde încă 96 de milioane de lei la nivelul veniturilor fiscale.

Dacă produsele care încălzesc tutunul ar atinge, în România, o cotă de piață precum cea din Japonia, bugetul de stat va pierd – în fiecare a – 3,2 miliarde de lei, adică un sfert din veniturile din accize percepute țigaretelor la nivel de țară.

Și, chiar dacă această cotă de piață aferentă produselor din tutun încălzit ar crește la nivelul echivalent celei din Grecia, în acest moment, se vor pierde anual peste 1 miliard de lei din veniturile generate de accize.

România are nevoie de o creștere a veniturilor fiscale

În cele mai mari piețe de produse din tutun încălzit din lume, Japonia și Coreea de Sud, guvernele au crescut semnificativ acciza la produsele din tutun încălzit – până la 80-90% din acciza la țigarete – pentru a garanta veniturile bugetare. Măsuri similare au fost implementate și în Europa, în Ucraina, Slovacia și Bulgaria.

România are nevoie de o creștere a veniturilor fiscale pentru a relua controlul asupra propriei datorii publice, pentru a face posibilă stimularea fiscală continuă a economiei și pentru a evita reduceri ale cheltuielilor în viitor.

Pe data de 9 septembrie 2020 fusese introdus – în ședința Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților – un calendar clar pentru creșterea accizelor la tutun încălzit, astfel încât taxarea să crească treptat până aproape de nivelul celei pentru țigaretele clasice.

Accizele aplicate produselor din tutun încălzit în România sunt de 5 ori mai mici decât accizele aplicate țigaretelor

Comisia aprobase dublarea accizelor pentru tutun încălzit – accizele plătite de producători pentru produse din tutun încălzit au reprezentat 95,5 milioane de lei în 2020 -, de la 20 la 40 la sută, iar  procentul urma să crească anual cu câte zece procente, astfel încât să ajungă la 80% în 2024.

“Schimbarea metodei de calcul ar genera venituri suplimentare la bugetul de stat de aproximativ un miliard de lei pe parcursul următorilor cinci ani, având în vedere o proiecție de creștere a pieței de produse din tutun încălzit cu 10 la sută pe an”, concluziona acest raport, numai că amendamentul nu a fost votat în plen.

Totuși, accizele aplicate produselor din tutun încălzit în România sunt de 5 ori mai mici decât accizele aplicate țigaretelor. În 2021, nivelul accizelor aplicate celor mai populare țigarete este de circa 11 lei /pachet de 20 de bucăți.

Prin comparație, în 2021, produselor din tutun încălzit li se aplică o acciză de 2,6 RON per pachet de 20 de stick-uri.

Accizarea corectă a produselor care încălzesc tutunul, pilon important în structura bugetului de stat

 Principalul beneficiar al accizei semnificativ reduse aplicate produselor din tutun încălzit rămâne industria, ceea ce reprezintă un dezavantaj financiar semnificativ pentru bugetul public național al statului român.

Cu banii obținuți din accizele la produsele care încălzesc tutunul ar putea stimulat mediul privat, s-ar putea face investiții în sistemul național de sănătate – spre exemplu ar putea fi achiziționat un număr mai mare de vaccinuri anti-COVID -, în sistemul de Educație din România, asigurarea de salarii pentru angajații sectorului public, iar opțiunile ar putea fi și mai multe.

Ministerul de Finanțe ar putea să transforme o accizare/taxare corectă a produselor care încălzesc tutunul într-un pilon foarte important în toată această structură a bugetului de stat al României, iar modelul Japoniei, Coreei de Sud, Ucrainei și Bulgariei ar putea fi preluat și de statul român. Nivelul accizelor percepute produselor din tutun încălzit ar putea fi majorat de la nivelul curent la un nivel apropiat de cel al accizelor percepute la țigarete, dar nu egal cu acesta.

Chiar dacă nivelul accizelor s-ar ridica la 80% din nivelul accizei la țigarete, producătorii ar înregistra, totuși, profituri mai mari decât cele obținute de pe urma țigaretelor.