ECHILIBRU: Numărul femeilor în top managementul companiilor de stat ar trebui să crească. Ce argumente sunt în favoarea acestui trend?

Cel mai recent raport al companiei de consultanță McKinsey & Company, realizat la nivel global, arată că 44% dintre companii au trei sau mai multe femei la cel mai înalt nivel. În România, 41% din funcțiile de conducere în companii sunt ocupate de femeilor, mai mult decât media Uniunii Europene, de 36%.

Cu toate acestea, femeile reprezintă doar 11% din membrii consiliilor de administrație. Astfel că, ”este nevoie de o mai mare implicare a femeilor în conducerea companiilor de stat, la fel cum se întâmplă deja în companiile private, și nu neapărat pentru un echilibru numeric, cât mai ales pentru creșterea eficienței decizionale”, consideră Cristina Chiriac, președinte Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Potrivit cercetărilor citate, discrepanțele încep de la straturile incipiente de management, unde pentru fiecare 100 de bărbați angajați și promovați, doar 72 de femei primesc același tratament, astfel, o mare parte dintre angajate rămân blocate la niveluri pentru începători. Deși femeile care ocupă funcții de conducere sunt absolvente ale unor școli mai prestigioase decât bărbații care au aceleași roluri, ele au șanse mai mici să devină lideri în companii, au contracte mai scurte ca CEO și sunt plătite mai puțin pentru aceleași funcții.

Diversitatea duce la eficiență, creativitate și dezvoltare continuă

Cristina Chiriac, președintele CONAF, crede că diversitatea echipelor de management poate duce la creșterea productivității, susținând că în grupuri mixte, la orice nivel, se dezvoltă abordări mai inovatoare, iar procesul de luare a deciziilor este mai complex și mai eficient. Companiile pot beneficia de gândirea critică și creativitatea care derivă din schimbul de idei între bărbați și femei în consiliile de administrație.

”Prezența unui număr constant de femei în conducere contribuie, de asemenea, la crearea unui mediu de lucru atractiv, care ajută la recrutarea celor mai bune resurse umane”, explică președinta CONAF. Pe de altă parte, trebui promovate cât mai mult femei și în cadrul companiilor de stat, după modelul din privat, atât ca poziții de top management cât și ca membri în consiliile de administrație, adaugă aceasta.

Îmi doresc ca atât la nivel politic, cât și administrativ, să se pună accent pe implicarea femeilor în actul de conducere – Cristina Chiriac

CONAF, care include două federații, nouă patronate, cinci asociații și 13 sucursale, reunește interesele femeilor antreprenor din România, se implică activ în viața economică, sprijină activitatea lor în sfera de business și oferă exemple de modele de succes pentru sectorul public.

Într-o intervenție la GÂNDUL LIVE, Cristina Chiriac aprecia că femeile din România, atât angajate, cât și antreprenoare, au simțit din plin consecințele măsurilor luate pentru gestionarea crizei COVID, dar că speră ca România să fie țara în care femeile antreprenor au parte de politici publice care să le susțină activitatea.

Nivelul inegalității dintre bărbați și femei

Conform datelor citate de CONAF din Raportul Global Gender Gap 2018, documentul de referință al Forumului Economic Mondial care măsoară disparitățile dintre bărbați și femei în fiecare an, există încă o diferență de gen de 32%, respectiv procetul rămas pentru a ajunge la paritate, iar timpul estimat pentru a reduce decalajul economic este 202 de ani.

Din punct de vedere politic, din cele 149 de state evaluate, doar 17 au lideri de sex feminin, doar 18% sunt miniștri și 25% parlamentari.

În Europa, cifrele indică un model similar cu cel global, în care, deși 60% dintre absolvenți sunt femei, ele reprezintă doar 33% din oamenii de știință și ingineri europeni. Mai multe femei decât bărbați lucrează cu jumătate de normă (75% din lucrători) și sunt angajate în zone cu valoare mai mică. În plus, femeile câștigă cu 16% mai puțin pentru fiecare oră lucrată și doar 6,9% ajung la funcția de CEO.