Colaborare între România și Polonia. Desecretizarea unor documente fabuloase din al Doilea Război Mondial. Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale, anunțul momentului (EXCLUSIV)

GÂNDUL.RO vă prezintă, în exclusivitate, partea a 3-a a interviului cu Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale. Acesta ne-a dezvăluit că între România și Polonia există o strânsă colaborare, care s-a materilizat în mai multe proiecte de-a lungul timpului. De altfel, în urmă cu doar câteva luni a fost lansat un album de poze de la Revoluția din ’89, realizate pe teritoriul țării noastre de un fotograf polonez. Totodată, prin publicarea unui volum, a avut loc desecretizarea unor documente fabuloase din al Doilea Război Mondial.

Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale, a enumerat doar câteva din instituțiile similare din Europa cu care România are o relație aparte, care, în ultimii ani, a dus la punerea în practică a unor proiecte fabuloase. De departe, Polonia este cel mai bun partener, între cele două țări existând numeroase schimburi de informații, care au dus la realizarea unui album de fotografii, dar și a unui volum unic până în acest moment. Macedonia, Bulgaria și Ungaria sunt alte state cu care Românie are relații bune în materie de Arhivele Naționale.

“De asemenea, avem o colaborare foarte bună cu Institutul Național al Memoriei din Polonia, care este echivalentul CNSAS-ului din România. Am publicat împreună un volum privind refugiații polonezi în România. În momentul în care la 1 septembrie 1939 Germania Nazistă a invadat Polonia, Guvernul, Armata s-au refugiat în România și de aici au plecat în Londra și au făcut guvernul din exil. Am făcut un volum cu cei din Polonia pe treaba asta.

Iar în decembrie 2019 am lansat, tot împreună cu ei, un album de fotografii de la Revoluția din 1989. Pozele au fost făcute de un fotograf polonez, care, în zilele respective, a venit în România. A ajuns pe 23, 24 decembrie la București. Sunt niște fotografii inedite pentru că au fost făcute de un polonez în țara noastră, în acele zile fierbinți. Și mai avem chestiuni punctuale cu colegii din Macedonia, Bulgaria, Ungaria… Cu Ungaria, spre exemplu, avem un ghid bilingv cu privire la arhivele din Transilvania. Avem destule colaborări, v-am enumerat doar câteva care s-au și concretizat”, a declarat Cristian Anița pentru GÂNDUL.RO.

Colaborări cu arhiviștii din Olanda și Estonia

În continuare, Cristian Anița a dezvăluit pandemia de COVID-19 a oprit inclusiv o colaborare cu arhiviștii din Olanda și Estonia, pe partea de gestionare a documentelor electronice. Proiectul, din fericire, nu a fost, însă, abandonat, iar când măsurile vor fi mai relaxate, arhiviști din România vor pleca în țările amintite mai sus.

“Noi colaborăm, în principal, cu instituții similare din țări care fac parte din UE. Avem întâlnirile bianuale între șefii arhivelor din UE și discutăm lucruri d-ale profesiei. Acestea au fost sistate, din păcate, din cauza pandemiei. Pe proiectul EVITAL chiar aveam propuse colaborări cu arhiviștii din Olanda și cu cei din Estonia pe partea de arhivă electronică și ce înseamnă a gestiona documentele electronice. Pentru olandezii și estonieii sunt unii dintre cei mai buni în UE pe această chestiune. Hotărâsem să trimitem arhiviști din România să meargă să studieze acolo. Din păcate, pandemia ne-a oprit din acest vis și s-a bulversat puțin și proiectul, a trebuit să regândim sumele pentru deplasări și așa mai departe”, a mai precizat Cristian Anița.

Arhivele Naționale ale României, buget de 19 milioane de lei

Directorul Arhivelor Naționale a dezvăluit că instituția pe care o conduce nu are un buget impresionant, dar că faptul că a putut, de-a lungul timpului, să acceseze fonduri europene l-a ajutat enorm. În prezent, Cristian Anița este mulțumit de banii pe care îi are la dispoziție, dar recunoaște că tot timpul este loc de mai bine.

“Referitor la buget, la noi e un pic ciudat. Spun lucrul acesta pentru că la aparatul central București-Ilfov este asigurat prin ordonatorul de credite Arhivele Naționale, adică de mine, iar celelalte structuri județene sunt asigurate financiar și logistic de Inspectoratele Județene de Poliție. Și, atunci, eu pot să vă spun bugetul Arhivelor Naționale pe aparat central București-Ilfov, nu unul al întregului sistem. Aici avem în jur de 19 milioane de lei, din care peste 17 milioane sunt, de fapt, drepturi ale personalului, salarii și lucruri adiacente, restul rămânând pentru investiții, dotări, utilități și alte lucruri de genul. Nu e un buget spectaculos, este destul de mic, dar am reușit să compensăm prin faptul că am accesat fonduri europene”, a mai declarat Cristian Aniță.

Clienții, afectați teribil de pandemia de COVID-19

Arhivele Naționale ale României au fost, la fel ca și alte instituții, afectate puternic de pandemia de COVID-19. Cei mai mult au avut de suferit clienții, care nu au mai putut avea acces la sala de studiu. Din fericire, s-au găsit soluții, iar activitatea s-a putut desfășura în condiții cât de cât normale, având în vedere vremurile în care trăim.

“Impactul cel mai important a fost pentru clienții noștri, mai ales pe componenta de sală de studiu. Noi avem două componente pe care lucrăm cu publicul. Avem componenta de relații cu publicul, care înseamnă rezolvat cererile unor petenți, care au niște interese foarte specifice personale patrimoniale prin care eliberăm documente care, ulterior, sunt folosite la autoritățile publice locale, în instanțe, pentru a-și redobândi niște drepturi. Asta este o componentă care a putut fi rezolvată prin faptul că am rugat cetățenii să ni se adreseze prin poștă, online și prin metode care să nu ducă la interacțiunea directă”, ne-a declarat directorul Arhivelor Naționale.

Cristian Aniță: “Am mutat din clădirea monument istoric 15 kilometri de arhivă și încă un kilometru și ceva de bibliotecă!”

Instituția a reușit, însă, chiar și pe timp de pandemie să urce instrumentele de evidență online, lucru care i-a ajutat enorm pe clienți. Cristian Anița recunoaște, însă, că situația nu a mulțumit pe toată lumea, o problemă majoră fiind și faptul că sediul central monument istoric a intrat în reabilitare, iar din clădire s-au mutat aproape 15 kilometri de arhivă și încă un kilometru și ceva de bibliotecă.

“Marea lovitură a fost pe partea de accesare pentru activități științifice, la sala de studiu. Aici, omul trebuia să vină să vadă dosarul pe care îl interesa pentru cercetarea sa și nu există, încă, nicio țară din lume, nicio arhivă, care să fi digitalizat absolut tot și să ai acces online la toată arhiva. Ce am reușit noi să facem înainte de pandemie și am continuat este faptul că, în general, instrumentele de evidență am reușit să le urcăm online. Și atunci am putut să scanăm anumite dosare.

Bineînțeles, ca în orice serviciu, au existat și mulțumiți, și nemulțumiți. Oameni care, poate, ar fi vrut mai mult acces, care ne-au reproșat că de ce am ținut închis o anumită perioadă, la nivel central mă refer. Plus că, la noi, în afară de pandemie, am avut și mutarea în acest sediu, deoarece clădirea monument istoric din centru a intrat în reabilitare, pe fonduri europene, a însemnat un efort imens din punct de vedere logistic să mutăm aproape 15 kilometri de arhivă și încă un kilometru și ceva de bibliotecă. Și, atunci, sala de studiu a fost închisă pe perioada verii”, a mai declarat Cristian Anița.

Trei angajați ai instituției au fost răpuși de virus

În final, Cristian Anința a recunoscut și au existat probleme cu cazurile de COVID-19 inclusiv în instituția pe care o conduce, la nivel național pierzând trei angajați din cauza virusului. Tocmai din acest motiv sala de studiu a rămas închisă, iar Arhivele Naționale să funcționeze doar online.

“După ce am terminat cu mutarea și am redeschis sala vreo două, trei săptămâni, septembrie-octombrie, a intervenit codul roșu în București. Unul dintre cercetătorii noștri care venea la sală se îmbolnăvise, nu de la sală, dar am decis să închidem din nou și să rămânem doar online. Și atunci am închis din nou, dar ne gândim cu preocupare să redeschidem, mai ales acum că văd că s-a trecut de la roșu la galben, sper să ajungem la o normalitate pe care ne-o dorim cu toții. Nu ascund că la nivel național, Arhivele Naționale au avut trei angajați care au murit din cauza COVID-19”, a precizat directorul Arhivelor Naționale ale României.