Suspiciuni de fraudă cu 500 milioane de euro la Ministerul Economiei! Miza: Granturile pentru IMM-uri / Din 531 de proiecte aprobate spre finanțare, 353 au fost depuse pe ultima sută de metri! Premierul Florin Cîțu trimite Corpul de Control

Ministerul Economiei, prins într-un scandal uriaș! Potrivit ROMANIATV.net, este vorba de granturile pentru IMM-uri. După publicarea proiectelor aprobate, au apărut deja primele suspiciuni de FRAUDĂ. Suspectul principal este ministrul Economiei, Claudiu Năsui (USR) și apropiați ai acestuia.

ROMANIATV.net dezvăluie că la platforma de înscrieri ar fi avut acces inclusiv Paul Ene, lider USR Sector 4, fără să aibă vreo calitate oficială în cadrul Ministerului Economiei, au declarat surse, sub protecția anonimatului.

Miza este uriașă: peste 500 de milioane de EURO, bani destinați salvării firmelor mici și mijlocii din țara noastră, în contextul crizei COVID. Suspiciunile de fraudă orbitează în jurul sutelor de milioane de euro, bani din fonduri europene pentru IMM-uri.

Din cele 531 de proiecte aprobate spre finanțare, 353 au fost depuse în ultimele DOUĂ ZILE de la finalul perioadei de înscriere pentru regiunea București-Ilfov. Discutăm despre cele mai multe cu punctaj maxim.

Procentul de cofinanțare a „sărit în ochi”, fiind cel mai important criteriu de departajare – 50-60%. În prisma numărului mare de participanți, au fost luate în calcul procentul de FINANȚARE, cifra de AFACERI și momentul ÎNSCRIERII, relevă sursa citată.

Claudiu Năsui, cont de administrator pe platformă

Potrivit jurnaliștilor de la ROMÂNIATV.net, Claudiu Năsui, însuși ministrul Economiei, ar fi avut cont de ADMIN pe platforma gestionată de STS, la scurt timp după ce a preluat mandatul. Asta în condițiile în care, de regulă, directorii și șefii de agenții sunt în mod normal administratori.

Marți, ministerul Economiei, condus de Năsui, a publicat listele firmelor care au aplicat pentru Măsura 3 – „Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor”.

27.736 de firme s-au zbătut să obțină câte 200.000 de euro, bani europeni. Admiterea s-a realizat în ordinea descrescătoare a punctajului obținut la evaluarea planurilor de INVESTIȚII.

În cazul celor la egalitate, s-a făcut departajarea în funcție de procentul valoarea cifrei de afaceri, ordinea înscrierii în platformă, precum și procentul cofinanțării, SUMA cu care vine fiecare firmă pentru a lua banii europeni.

Programul a fost lansat în 4 decembrie 2020, ora 10.00, iar termenul final de înscrieri a fost 29 ianuarie 2021, ora 20.00. În 28 ianuarie, Ministerul Economiei a anunțat că va limita „accesul la datele aplicațiilor aferente Măsurii 3, pentru toate persoanele implicate în procesul de analiză și evaluare, până la finalizarea înscrierilor”.

Suspiciuni de fraudă cu peste 500 MILIOANE DE EURO! Năsui se apără

Năsui a negat că a avut acces la platformă, dar a recunoscut că au fost „parteneri externi Ministerului, precum băncile partenere”, care au putut să acceseze.

„Ne așteptam să vină multe solicitări în ultima sută de metri pentru că măsura este bazată pe un punctaj și nu pe criteriul de primul venit primul servit. Foarte multe solicitări au punctaj maxim pentru că aplicanții puteau vedea în aplicație care le este punctajul. Astfel puteau să își regleze solicitările în așa fel încât să ajungă la punctajul maxim.

Singurele aplicații care pot trezi suspiciuni sunt aplicațiile venite pe ultima sută de metri cu procente de cofinanțare aproape de limita de cofinanțare dar deasupra liniei. Iar asta pentru că la punctaj egal diferența o făcea cofinanțarea. Nu am niciun indiciu că angajați ai ministerului ar fi dat vreo informație în exterior.

Ce am aflat, însă, este că a existat acces la datele din platformă inclusiv pentru parteneri externi ministerului, cum ar fi băncile partenere. Imediat ce am aflat lucrul acesta, am cerut oprirea accesului. Nu s-a putut face din minister, ci trebuia de la STS, care administrează platforma. În aceeași zi am dat și un comunicat de presă în care am făcut public toate acestea. De asemenea, în fiecare săptămână am anunțat statusul măsurilor 1, 2 și 3. Am luat toate măsurile de transparență și vom continua să facem la fel”, a declarat Claudiu Năsui, ministrul Economiei, pentru România TV.

Năsui s-a dezis de orice suspiciune de fraudă. Cel mai mare buget a fost alocat regiunii București – Ilfov, 347.173.994 lei, unde 3.130 IMM-uri au aplicat pentru bani europeni, însă numai 530 au îndepliniti CRITERIILE pentru a obține finanțarea.

Cea mai mare sumă: 967.900 lei, de care vor beneficia 187 de firme.

De exemplu, cântărețul Pepe a primit o finanțare de 268.000 lei, bani europeni, prin schema de granturi. Firma acestuia a fost de acord să acopere o cofinanțare de 60% din sumă.

Paul Ene, acces în platforma pentru programul IMM

La portal ar fi avut acces inclusiv PAUL ENE, președintele USR Sector 4. Acesta nu are vreo calitate oficială în cadrul Ministerului Economiei, potrivit surselor citate de RTV.

Din documente reiese că nu mai puțin de 353 de firme s-au înregistrat pe platforma STS, în ultimele DOUĂ ZILE, până la finalizarea înscrierilor.

Pe 28 ianuarie, în penultima zi de înscrieri, s-au înscris nu mai puțin de 94 de firme. Totodată, 259 de firme, 10% din cele acceptate în program, s-au înscris pentru a obține finanțare în ultima zi!

Suspiciuni „de viciere” a procesului de depunere a proiectelor

Potrivit surselor HotNews.ro, există suspiciuni că a fost viciat procesul de depunere a proiectelor și că a fost influențat modul în care arată listele, deoarece alte persoane în afară de administratori ar fi avut ACCES la datele din platforma de înscriere.

Comentariile de pe site-ul startupcafe.ro, care a publicat Lista RUE cu aplicanții la Măsura 3: Punctajele obținute automat, cofinanțarea și alte criterii de departajare la granturile de 50.000-200.000 Euro pentru IMM, sunt elocvente în acest sens:

• „Hmmmm…este de mirare cum ..majoritatea celor admiși…au depus proiectele în ultimele 3 zile de funcționare ale platformei. Este destul de clar că unii au beneficiat de informații. O investigație ar fi binevenită în acest sens”
• „Pe Bucuresti-Ilfov este şi mai rău. 80% dintre proiectele depuse în ultimele zile sunt în top în listă. Actualii guvernanţi sunt mai răi ca cei din PSD. Ruşine. Propun o anchetă pe această temă. Să se facă o petiţie online, numai uniţi putem reuşi. Sau să se finanţeze toate proiectele cu 100 puncte, E inadmisibil ce se întâmplă”.
• „Nu a fost o grilă de punctaj corectă în condiţiile în care majoritatea proiectelor au reuşit să ia 100 de puncte, iar criteriul de departajare să fie ales procentul cofinanţării nu este corect în condiţiile în care este o măsură de ajutor de stat în contextul pandemiei de Covid-19. Aduce mai degrabă a licitaţie, cine dă mai mult câştigă!!! Concluzie: A reuşit Ministerul Economiei să gestioneze un program de ajutor de stat foarte bun în contextul dat, dar lista celor care au obţinut punctaj câştigător nu este lista reală a câştigătorilor într-o ţară normală la cap”.
• „Majoritatea firmelor câstigătoare în procent de 90% sunt ale lor (firme de casă) cu finanţarea de achiziţii apartamente şi spaţii comerciale”
• „Interesant cum cei cu 100 puncte şi finanţare proprie peste 60% s-au înscris în 28 şi 29 ianuarie…”
• „Scurgere de informaţie către firmele de casă respectiv celebri consultanţi cei cu + 10% comision după cum urmează: S-AU DEPUS OFERTE PT APARTAMENTE LA ETAJUL 7 DREPT SPAŢII COMERCIAL :)…”
• „Poate mă ajută cineva cu o explicaţie : cum se explică faptul că în regiunea Vest, în ultima zi, 29.01.2021, între orele 14:02 şi 16:30, s-au înregistrat 13 firme ( 7 respectiv 6 )cu acelaşi procent de contribuţie (câştigător garantat ) de 56.50, respectiv 50.51.? De ce nu se găsesc serii similare de timp şi procent la firmele care nu s-au calificat ?
  Punem pariu că la Bucuresti-Ilfov, majoritatea firmelor câştigătoare s-au înregistrat în ultimele 2 zile ?
  Nu s-a sesizat nimeni de procentul masiv de câştigători înregistrat pe ultima turnantă ?
  Prietenii ştiu de ce ??”

Consultați aici:

ListaRUERegiuneaVTimisM3

ListaRUERegiuneaSVCraiovaM3

ListaRUERegiuneaSMPloiestiM3

ListaRUERegiuneaSEConstanta

ListaRUERegiuneaNVClujM3

ListaRUERegiuneaNEIasiM3

ListaRUERegiuneaCentruM3

ListaRUERegiuneaBucurestiIlfovM3

Cum a fost alocat bugetul?

Bugetul, fără componenta de contribuție proprie, alocat pe cele opt Regiuni de dezvoltare este:

a) Bugetul alocat pentru Regiunea București – Ilfov este în valoare totală de 347.173.994 lei;

b) Bugetul alocat pentru Regiunea Centru este în valoare totală de 271.883.528 lei;

c) Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Vest este în valoare totală de 281.916.856 lei;

d) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Est este în valoare totală de 292.343.648 lei;

e) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Vest este în valoare totală de 235.488.120 lei;

f) Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Est este în valoare totală de 344.477.610 lei;

g) Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Muntenia este în valoare totală de 309.656.058 lei;

h) Bugetul alocat pentru Regiunea Vest este în valoare totală de 231.553.481 lei.

Beneficiarii de fonduri pentru IMM-uri

(2) Lista domeniilor de activitate eligibile este prevăzută la anexa nr. 3 la ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19.

(3) Domeniile de investiții incluse la finanțare prevăzute la alin. (1) pot să fie complementare cu investițiile finanțate din Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.

(4) Granturile pentru investiții se acordă IMM-urilor, pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat.

(5) Granturile pentru investiții prevăzute la art. 17 se acordă beneficiarilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au avut activitate curentă/operațională desfășurată de minimum un an înaintea depunerii cererii de finanțare;
b) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în unul din exercițiile financiare din ultimii 2 ani înainte de depunerea cererii de finanțare;
c) se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
d) realizează minimum 50% din valoarea veniturilor planificate în cadrul planului de investiții, (anexa 1) în primii 2 ani de durabilitate, iar diferența până la sfârșitul perioadei de durabilitate, respectiv anul al treilea;
e) dispun de cofinanțare proprie a proiectului în procent de minimum 15% din valoarea proiectului de investiții solicitat pentru finanțare pentru implementarea în regiunile mai puțin dezvoltate, iar pentru locația implementării în regiunea București-Ilfov, de minimum 30% din valoarea proiectului solicitat la finanțare;
f) se angajează să prezinte dovezi privind rezonabilitatea costurilor pentru investițiile pentru care se solicită ajutor de stat.
g) nu erau în dificultate la 31 decembrie 2019;
h) nu depăşesc plafonul de 800.000,00 Euro;

(6) Verificarea încadrării beneficiarului în categoria IMM se realizează, pe bază de eșantion, de către MEEMA/AIMMAIPE după depunerea cererii de finanțare și încheierea contractelor de finanțare, cu condiția recuperării sprijinului din fonduri externe nerambursabile dacă beneficiarul nu se încadrează în categoria de IMM la data depunerii cererii de finanțare.

Condiții și cum pot fi folosiți banii

Beneficiarii de granturi pentru investiții pot utiliza granturile pentru investiții alocate din fonduri externe nerambursabile, pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat, pentru finanțarea următoarelor categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli cu realizarea/achiziția construcțiilor, achiziția de echipamente, inclusiv IT C, tehnologii software, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, achiziția de terenuri în limita a 10% din valoarea eligibilă a proiectului, cheltuieli cu consultanța și proiectarea, managementul de proiect, asistența tehnică, dirigenția de șantier, cheltuieli de sistematizare și amenajare teritorială a terenurilor, cheltuieli de mediu, cheltuieli cu racordarea la utilități, cheltuieli privind accesibilitatea, cheltuieli de promovare, participare la târguri, evenimente, conferințe, cheltuieli privind studiile, cheltuieli privind drepturile de proprietate intelectuală, active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității, precum și orice alte categorii de cheltuieli care sunt în legătură cu proiectul de investiții care face obiectul contractului de finanțare;

b) cheltuieli pentru realizarea de depozite de echipamente medicale, medicamente, materiale sanitare destinate intervenției pentru situații de urgență;

c) cheltuieli cu achiziția de echipamente, inclusiv echipamente IT C, tehnologii software, tehnologii, utilaje, instalații, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe pentru unitățile de producție/prestări servicii existente, precum și active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității.

(2) Pentru înființarea, extinderea, modernizarea/reabilitarea unităților de producție/servicii noi și/sau existente sunt eligibile categoriile de cheltuieli prevăzute la alin. (1) lit. a) și c).

(3) Dacă un proiect de investiții depus de beneficiari include atât reabilitarea/modernizarea unităților de producție/servicii existente, cât și extinderea unităților de producție/servicii, categoriile de cheltuieli eligibile sunt prevăzute la alin (1) lit. a) și c).

(4) Beneficiarii de granturi pentru investiții productive din domeniul serviciilor de transport pot utiliza fonduri externe nerambursabile și pentru finanțarea următoarelor categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli cu reabilitarea/modernizarea/extinderea și/sau realizarea unor depouri pentru mijloacele de transport din dotare sau pentru cele care urmează a se achiziționa;

b) cheltuieli cu achiziția de mijloace de transport pentru transport persoane și mărfuri necesare pentru desfășurarea activităților de transport, cu excepția mijloacelor de transport în regim de taxi sau a celor care sunt destinate activităților administrative ale operatorului economic ori activităților de transport în interes propriu al acestora;

c) cheltuieli privind dotarea mijloacelor de transport existente cu echipamente și tehnologii care conduc la îmbunătățirea confortului/calității serviciilor de transport persoane și mărfuri prestate.