Comisia Europeană estimează că Produsul Intern Brut al României va crește cu 3,8% în 2021 și cu 4% în 2022, conform previziunilor de iarnă transmise joi. Valorile sunt în ușoară creștere față de cele incluse în prognoza de toamnă, respectiv o creștere de 3,3% în 2021 și de 3,8% în 2022. Chiar și estimările mai optimiste ale Comisiei sunt mai mici față de creșterea economică prevăzută de Comisia de Prognoză pentru 2021, de 4,3%, cifră care stă la baza proiectului de buget pentru acest an.
Comisia Europeană estimează că economia României va înregistra o creștere în următorii doi ani, cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022, după scăderea cu 5% a PIB-ului estimată pentru 2020, care a fost de asemenea revizuită pozitiv, de la 5,2, în prognoza de toamnă.
Potrivit documentului Comisie, consumul privat este așteptat să își revină puternic în România din a doua jumătate a anului 2021, pe măsură ce avansul vaccinării ar urma să permită ridicarea graduală a restricțiilor, și se estimează că va fi robust și în 2022. Investițiile vor rămâne puternice în acest orizont de timp, susținute de sectorul construcțiilor.
Exporturile sunt așteptate să recupereze, pe fondul revenirii condițiilor economice ale principalillor parteneri comerciali ai României, dar contribuția exporturilor nete la creștere se estimează că va rămâne negativă. Cheltuielile viitoare din Facilitatea de Redresare și Reziliență nu sunt incluse în previziuni. În ceea ce privește riscurile asuprea creșterii economice, documentul menționează o implementare rapidă a Planului De Rederesare și Reziliență și o îmbunătățire a finanțelor publice.
Proiectul de buget pentru anul 2021 se va contrui pe o creștere economică de 4,3%, așa cum a anunțat premierul Florin Cîțu, după ședința de Guvern de miercuri, bazată pe valoarea estimată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), în prognoza de iarnă. Potrivit delcarațiilor premierului, construcția bugetului de bazează pe un PIB nominal 1.116 miliarde lei și un deficit bugetar cuprins între 7,14 si 7,16%. Documentul nu a fost încă pus în dezbatere publică.
În ceea ce privește Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, însă pentru utilizarea acesui instrument de finanțare, trebuie să finalizeze Planul de Redresare și Reziliență (PNRR), care stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare.
Potrivit Memorandumului adoptat în Guvern pe 20 ianuarie termenul de transmitere către Comisia Europeană a documentului este foarte strâns, respectiv sfârșitul lunii aprilie 2021. De luni, 1 februarie, au început discuții tematice zilnice, între reprezentanții ministerelor, pe cele 10 grupuri de lucru stabilite pe domenii, care se vor desfășura până pe 19 februarie, urmând ca propunerile să fie integrate într-un plan ce va fi transmis Comisiei.
Creșterea estimată pentru România este similară cu cea la nivel european. Conform previziunilor economice de iarnă ale Comisiei, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022. Potrivit previziunilor, economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022.
Conform Comisiei, Europa se confruntă în continuare cu pandemia de coronavirus, iar creșterea numărului de cazuri, împreună cu apariția unor noi tulpini mai contagioase ale coronavirusului, au obligat multe state membre să reintroducă sau să înăsprească măsurile de limitare a răspândirii virusului. În același timp, demararea programelor de vaccinare în întreaga UE oferă motive pentru un optimism prudent.
Creșterea economică este așteptată să se redreseze pe măsură ce măsurile de limitare a răspândirii virusului se atenuează. Se preconizează că economiile din zona euro și din UE vor atinge nivelurile de producție anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice din toamna anului 2020, în mare parte din cauza ritmului de creștere peste așteptări preconizat în a doua jumătate a anului 2021 și în 2022, a transmis Comisia Europeană.
Comisia arată că, după o creștere puternică în trimestrul III 2020, activitatea economică s-a redus din nou în trimestrul IV, pe măsură ce al doilea val al pandemiei a declanșat noi măsuri de limitare a răspândirii virusului. Având în vedere că aceste măsuri sunt încă în vigoare, se preconizează că economiile UE și din zona euro se vor contracta în primul trimestru al anului 2021.
Creșterea economică urmează să fie reluată în primăvară și să se accelereze în timpul verii, pe măsură ce programele de vaccinare progresează și măsurile de limitare a răspândirii virusului se vor relaxa treptat. Se preconizează, de asemenea, o îmbunătățire a perspectivelor economiei mondiale pentru a sprijini redresarea economică.
Impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ, se arată în documentul transmis.
„Previziunile de astăzi oferă o speranță reală într-o perioadă de mare incertitudine pentru noi toți. Relansarea solidă preconizată a creșterii economice în a doua jumătate a acestui an arată foarte clar că depășim această criză. Un răspuns ferm la nivel european va fi esențial pentru a aborda aspecte precum pierderea locurilor de muncă, slăbirea sectorului corporativ și creșterea inegalităților. Vom avea încă multe de făcut pentru a limita consecințele socioeconomice mai ample. Pachetul nostru de redresare va contribui în mare măsură la sprijinirea redresării, susținută de introducerea vaccinării și de o posibilă creștere a cererii la nivel mondial”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.
„Europenii trec printr-o perioadă dificilă. Pandemia încă persistă, iar consecințele sociale și economice ale acesteia sunt cu atât mai evidente. O iarnă dificilă, dar se vede, în sfârșit, lumina de la capătul tunelului. Pe măsură ce tot mai multe persoane vor fi vaccinate în lunile următoare, relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului ar trebui să permită o revenire mai puternică pe parcursul primăverii și al verii. Economia UE ar trebui să revină la nivelurile PIB-ului dinainte de pandemie în 2022 – mai devreme decât se preconizase anterior – deși producția pierdută în 2020 nu va fi recuperată atât de repede, nici în același ritm în întreaga Uniune. Această previziune este supusă unor riscuri multiple, legate, de exemplu, de noile variante ale COVID-19 și de situația epidemiologică globală. Pe de altă parte, impactul Next Generation EU ar trebui să ofere un impuls puternic economiilor celor mai afectate în următorii ani, care nu sunt încă integrate în proiecțiile de astăzi”, a completat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.
Previziunile Comisiei estimează că inflația în zona euro va crește de la 0,3 % în 2020 la 1,4 % în 2021, înainte de a scădea ușor la 1,3 % în 2022. Previziunile privind inflația pentru zona euro și pentru UE au crescut ușor pentru 2021 în comparație cu cea din toamnă, dar, în general, se preconizează că va rămâne moderată. Se preconizează că redresarea întârziată va continua să atenueze presiunile exercitate de cererea agregată asupra prețurilor.
În 2021, aceasta va fi stimulată temporar de efecte de bază pozitive în ceea ce privește inflația energetică, ajustările fiscale, în special în Germania, precum și de impactul cererii în creștere care este afectată de unele constrângeri rămase în materie de ofertă. În 2022, pe măsură ce oferta se ajustează și efectele de bază scad, se preconizează că inflația se va reduce din nou.
Potrivit Comisiei, riscurile legate de previziuni au devenit mai echilibrate din toamnă, deși rămân ridicate. Acestea sunt legate în principal de evoluția pandemiei și de succesul campaniilor de vaccinare.
Riscurile pozitive sunt legate de posibilitatea ca procesul de vaccinare să conducă la o relaxare mai rapidă decât se preconizase a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și, prin urmare, la o redresare mai rapidă și mai puternică.
De asemenea, instrumentul de redresare NextGenerationEU, al cărui element central este Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), ar putea stimula o creștere mai puternică decât se preconizase, deoarece finanțarea avută în vedere nu a fost încă încorporată în această previziune.
În ceea ce privește riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul și forța redresării preconizate.
Există, de asemenea, riscul ca criza să lase cicatrici mai profunde în structura economică și socială a UE, în special prin falimente pe scară largă și pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar crește șomajul pe termen lung și ar agrava inegalitățile, a transmis Comisia.