AMR, AJADO și APR, scrisoare deschisă către Guvernul României: ”Nu trimiteți în Parlament proiectul de desființare SIIJ propus de Stelian Ion, ministrul Justiției”

Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) au transmis Guvernului României o scrisoare deschisă prin care solicită ca proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) – inițiat de ministrul Justiției, Stelian Ion – să nu fie trimis în Parlamentul României. 

Încă de la începutul acestei scrisori deschise, cele trei asociații transmit că  SIIJ este singura unitate de parchet în afara controlului și influenței politice, numirea procurorilor în aceasta secție fiind făcută doar de către Consiliul Superior al Magistraturii, ”garantul constituțional al independenței justiției, ai cărui membri sunt aleși democratic, în adunările generale ale judecătorilor și procurorilor”.

Astfel, neimplicarea politicului în numirea procurorilor din aceasta secție ”este o necesară garanție de independență pentru magistrați, ce reflectă standardele europene, dar, mai ales, garanția, pentru cei anchetați sau judecați, că procurorii și judecătorii vor avea în vedere doar probele dosarului și legea atunci când vor dispune o măsură sau vor pronunța o hotărâre”, se precizează la începutul scrisorii deschise pe care AMR, AJADO și APR au trimis-o Guvernului României.

Proiectul de lege a fost avizat negativ de CSM: ”Trimiterea în Parlament ar fi o sfidare la adresa magistraților și a principiilor constituționale”

Proiectul de lege desființarea SIIJ a fost avizat negativ – pe data de 11.02.2021 – de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în urma unor dezbateri-maraton, iar reprezentanții celor trei asociații consideră că trimiterea acestui proiect în Parlament ”ar fi o sfidare la adresa magistraților și a principiilor constituționale privind cooperarea loială între puterile statului”. 

”În ultimii 3 ani, partidele aflate azi la guvernare au susținut că este intolerabil să se facă orice modificări ale legilor justiției fără avizul favorabil al CSM. Or, a trimite acum în Parlament un proiect de lege ce a primit aviz negativ de la CSM – mai exact al doilea aviz negativ cu privire la desființarea SIIJ –, ar reprezenta o dovadă că actualul Guvern are în vedere preluarea controlului politic asupra justiției și reînceperea presiunilor asupra magistraților, cu efect direct asupra încălcării drepturilor și libertăților cetățenilor romani.

Această concluzie este susținută cu atât mai mult cu atât cu cât vorbim despre desființarea singurei unități de parchet independente de orice influență politică, potrivit dispozițiilor legale ce o reglementează”, se menționează în scrisoarea deschisă.

”SIIJ s-a înființat ca urmare abuzurilor comise de procurorii DNA împotriva magistraților, abuzuri constatate și documentate pe larg în Raportul Inspecției Judiciare, adoptat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/2019. Raportul detaliază cum judecători și procurori au fost cercetați de DNA cu privire la soluțiile pronunțate, arată numărul mare de magistrați interceptați, perioadele îndelungate în care au fost cercetați penal, perioade intolerabil de lungi în care dosarele au fost lăsate în nelucrare pentru ca, în final, să fie clasate, precum și alte abuzuri factuale la adresa judecătorilor și procurorilor, toate reprezentând un grav atentat la independența justiției și, în consecință, la drepturile și libertățile românilor”

AMR, AJADO și APR

Comisia Europeană a solicitat punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt

În scrisoarea deschisă transmisă Guvernului României, cele trei asociații reamintesc că – prin Raportul MCV din 15 noiembrie 2017 – Comisia Europeană a solicitat, de altfel, ”punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia, recomandând inclusiv revizuirea prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţia României si modificarea Legii nr. 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu”.

”Această solicitare a fost reluată constant în Rapoartele MCV din anii următori, cât și în recomandările formulate prin rapoartele Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) privind România, avizele Comisiei de la Veneția și ale Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE). Toate aceste recomandări vizau, în esență, că, în numirea procurorilor de rang înalt, rolul politicului să fie diminuat, în favoarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituțional al independenței justiției”, precizează AMR, AJADO și APR.

”Singurul caz în care România s-a conformat acestor recomandări se regăsește în dispozițiile legale privind organizarea și funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Astfel, SIIJ este singura structură de parchet din România în care nu doar procurorul-șef este numit de CSM, ci și procurorii cu funcții de execuție, rolul direct și hotărâtor al CSM fiind menit să asigure protecția față de influența politică în selecția și revocarea procurorilor cu funcții de conducere și a celor cu funcții de execuție din cadrul SIIJ”

Pe de altă parte, Comisia de la Veneția a salutat – prin Avizul nr. 924/2018 – ”preocuparea legiuitorului de a asigura, în contextul noii secții propuse, garanții procedurale efective magistraților”, arătând că „este vorba în special de implicarea CSM în numirea procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor din cadrul Secției, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înființată în cadrul Consiliului. Același mecanism este preconizat și pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecători și procurori) este importantă întrucât Secția, deși va fi condusă de un procuror șef, va investiga atât procurori cât și judecători (a se vedea articolele 88³ până la 88⁵ din propunerea de modificare a Legii nr.304/2004)”.

”De asemenea, Comisia de la Veneţia a reținut că indicarea cu precizie în lege a criteriilor (inclusiv cel puțin 18 ani vechime în funcția de procuror) și a condițiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidaţi, asigură câteva garanții importante de calitate

”Susținerile referitoare la faptul că o structură de parchet specializată, pentru anchetele penale vizandu-i pe magistrați, le șubrezește independența trece în mod nepermis sub tacere existența unei astfel de structuri în cadrul DNA, în perioada 2014-2018, și anume „Serviciul de combatere a corupției în justiție“, cu competență în privința judecătorilor și procurorilor”

”Diferența capitală este că, în timp ce SIIJ a fost creată prin lege, Serviciul pentru anchetarea magistraților, din cadrul DNA, a fost înființat prin ordin al procurorului-șef DNA (Ordinul nr. 10/31.2014). În timp ce, în cazul SIIJ, există garanțiile de independență a justiției anterior enunțate și salutate de Comisia de la Veneția, acestea lipseau în cazul Serviciului de la DNA. Procurorii erau numiți de procurorul-șef în cadrul DNA și desemnați să lucreze la „Serviciul de combatere a corupției în justiție” pe criterii netransparente, de către procurorul-șef al DNA care propunea și procurorul-șef al Serviciului. Mai mult, legea permitea, anterior modificărilor din 2018, numirea în cadrul DNA a unor procurori cu o vechime mică în magistratură, cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, pe baza unui simplu interviu ținut în fața procurorului-șef al DNA și total lipsit de transparență”, menționează reprezentanții AMR, AJADO și APR în scrisoarea deschisă trimisă Guvernului României.

”Revenirea la o astfel de situatie ar aduce prejudicii insemnate sistemului judiciar”

AMR, AJADO și APR consideră că se trece sub tăcere faptul că – deși Serviciul a fost înființat în luna ianuarie 2014, – ordinul ministrului Justiției prin care s-a modificat Regulamentul de ordine interioară al DNA și s-a reglementat existența Secției a fost dat abia în luna mai 2015 (OMJ nr. 1643/C/15.05.2015). Timp de aproape 1 an și 4 luni, Secția care avea în competență anchetarea penală a magistraților ”a existat fără emiterea ordinului ministrului în conformitate cu principiile constituționale ce reglementează organizarea Ministerului Public.

Astfel cum s-a reținut în Hotărârea Secției pentru procurori a CSM nr. 475/11.10.2018 (prin care s-a desființat Serviciul de combatere a corupție în justiție de la DNA), modificările în structura DNA „impun modificarea Regulamentului de ordine interioară al direcției”.

”Judecătorii și procurorii (inclusiv cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) puteau fi anchetați și trimiși în judecată de procurori ce nu promovaseră prin concurs la gradul profesional de Parchet de pe lângă ICCJ, ci aveau grade profesionale ierarhic inferioare.

În toată perioada, un judecător de la Înaltă Curte putea fi anchetat chiar și de un procuror cu grad profesional de judecătorie. Revenirea la o astfel de situație ar aduce prejudicii însemnate sistemului judiciar”

AMR, AJADO și APR

”Vă solicităm să nu trimiteți în Parlament proiectul de lege inacceptabil al ministrului Justiției, Stelian Ion”

Curtea Constitutionala a statuat – prin Decizia nr. 33/2018 – că infiintarea SIIJ ”constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului”, asigurandu-se, pe această cale, ”o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor”.

Curtea Constitutionala (Decizia nr. 547/2020) a facut trimitere expresa la Decizia nr. 33/2018 si, referitor la crearea SIIJ, a subliniat ca ”înființarea SIIJ la nivelul celui mai înalt parchet național are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigație, și constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului”.  

”Coroborând argumentele punctuale anterior expuse, este evident că intenția ministrului Justiției de desființare a singurei secții de parchet aflate în afara oricărui control politic va crea un precedent extrem de periculos pentru statul de drept din România. Slăbirea statutului magistraților va avea consecințe grave, irevocabile asupra justiției ca serviciu public. Cum au subliniat președinta Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) și președintele Asociației Internaționale a Judecătorilor (IAJ-UIM), cu ocazia unei conferințe din data de 18.01.2021, independența justiției este esențială pentru o societate independentă, iar a controla judecătorii înseamnă a controla hotărârile pe care aceștia le pronunță”, mai precizează AMR, AJADO și APR.

”Prin urmare, vă solicităm, în mod îndreptățit, să nu trimiteți în Parlament proiectul de lege inacceptabil, al ministrului Justiției, Stelian Ion, și să întreprindeți toate demersurile legale necesare pentru ca SIIJ să poată fi deplin operațională, în acord cu competențele ce i-au fost atribuite prin lege”

AMR, AJADO și APR