ULUITOR. Beatrice Mahler, dată în judecată pentru 260 € de către Institutul pe care îl administrează! Cunoscutul medic a câștigat procesul pe fond, dar juriștii de la ”Nasta” au atacat decizia (DOCUMENT EXCLUSIV)  

Pare incredibil, dar este adevărat. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” (IMN) este dată în judecată, în plină pandemie de coronavirus, de spitalul pe care îl administrează, iar motivul este unul financiar. Cunoscutului medic i se impută suma de… 260 de euro și, chiar dacă a câștigat procesul pe fond, juriștii institutului au contraatacat prin apel.

Beatrice Mahler – vicepreședinte al Comisiei de Pneumologie din Ministerul Sănătății – coordonează activitatea Institutului ”Marius Nasta” din 2018 (după ce a asigurat interimatul în perioada 12 decembrie 2017 – 11 septembrie 2018), fiind unul dintre medicii și managerii renumiți ai României. Dar iată că, într-o perioadă în care atenția este concentrată pe lupta împotriva noului coronavirus și pe salvarea vieților pacienților infectați și aflați în stare gravă, se duce și o altă ”bătălie”, de data aceasta la nivel juridic.

GÂNDUL.RO prezintă, ÎN EXCLUSIVITATE, informații din acest proces în care managerul Institutului ”Marius Nasta” și juriștii institutului sunt implicați într-un adevărat ”război de uzură” pentru o sumă care i-ar determina pe mulți să ridice sprâncenele a mirare chiar și în România. Totul a pornit de la concediul de odihnă de care a beneficiat managerul Beatrice  Mahler în 2017.

Beatrice Mahler, angajată cu jumătate de normă la Institutul ”Marius Nasta”

Institutul ”Marius Nasta” îi solicită managerului Beatrice Mahler să restituie suma de 1.282 lei (aproximativ 260 de euro), sumă care reprezintă indemnizațiile de concediu de odihnă încasate în perioada ianuarie-februarie 2017, ”având în vedere calitatea sa de angajat cu jumătate de normă la IMN și cu normă de bază întreagă la UMF”. (n.red. – Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București)

 Potrivit motivării instanței de judecată – GÂNDUL.RO prezintă extrase ÎN EXCLUSIVITATE -, suma de 1.282 lei este defalcată astfel:

• ianuarie 2017 – 1079 lei
• februarie 2017 – 203 lei

În urma unui Raport de Control din 9 ianuarie 2020, s-a constatat – susțin reprezentanții Institutului ”Marius Nasta” – că ”acordarea concediilor de odihnă la persoanele angajate cu jumătate de normă, având funcția de bază la UMF, s-a efectuat cu încălcarea legislației în vigoare”, iar managerul Beatrice Mahler a încasat, sub forma indemnizațiilor specificate mai sus, ”sume care nu i se cuveneau”.

”Salariații care îndeplinesc prin cumul, pe lângă funcția de bază, cu o normă întreagă, o altă funcție, au dreptul la concediul de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcția de bază. Unitatea în care salariații cumulează le va acorda, la cerere, un concediu fără plată pentru zilele de concediu de odihnă primite de la cealaltă unitate” – art.3, alin.l din HG 250/1992.

Și, mai spun juriștii Institutului ”Marius Nasta”, ”salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie”. (vezi pct. (1), Art. 256 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată)

Războiul pentru 260 de euro continuă: ”Instanța constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile plății nedatorate”

Pe data de 2 noiembrie 2020, Beatrice Mahler a câștigat procesul cu Institutul pe care îl coordonează, în calitate de manager și membru al Comitetului Director, după ce ”războiul cu miză mică” trecuse deja prin trei amânări, însă – așa cum precizam – juriștii institutului nu au acceptat înfrângerea și au atacat această decizie a Tribunalului București.

”Respinge cererea. Soluția pe scurt: Respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Cu apel în 10 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale Pronunţată astăzi, 02 noiembrie 2020, soluţia fiind pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, au decis magistrații.

Juriștii Institutului ”Marius Nasta” consideră că managerul Beatrice Mahler trebuie să restituie, totuși, suma de 1.282 lei, ”indiferent de inexistența vinovăției sale în încasarea acestor sume nedatorate, întrucât obligația de restituire nu se întemeiază pe ideea de culpă, existând indiferent de buna sau reaua credință a salariatului care a primit sume de bani nedatorate”.

Numai că judecătorii au fost de altă părere, dându-i dreptate managerului Institutului ”Marius Nasta” din București.

”Tribunalul reține că prin plată nedatorată se înțelege executarea de către o persoană a unei obligații la care nu era ținută. Pentru a se naște raportul juridic în temeiul căruia pârâtul poate fi obligat către reclamant la restituirea a ceea ce a primit, este necesară întrunirea mai multor condiții, respectiv prestația pe care reclamantul a executat-o trebuie să fi avut semnificația operației juridice a unei plăți, să fi fost făcută așadar cu titlu de plată, indiferent de obiectul ei și datoria în vederea căreia s-a făcut plata să nu existe din punct de vedere juridic în raporturile dintre părți”, se precizează în motivarea instanței de judecată.

Ținând cont de aceste aspecte, judecătorii de la Tribunalul București au constatat că solicitarea juriștilor de la Institutul ”Marius Nasta” este absurdă, fiindcă ”în cauză nu sunt îndeplinite condițiile plății nedatorate”.

Tribunalul București: ”Reclamantul nu poate invoca restituirea contravalorii concediului de odihnă pentru perioada ianuarie – februarie 2017”

Conform contractului individual de muncă încheiat cu Institutul ”Marius Nasta”, medicul Beatrice Mahler avea dreptul la un concediu de 21 de zile lucrătoare – în raport cu durata muncii prestate -, plus un concediu suplimentar de 8 zile.

Or Institutul ”Marius Nasta” nu a contestat acest drept, a constatat instanța de judecată. A existat respectivul contract individual de muncă, semnat de ambele părți, iar acest contract nu a fost, niciodată, contestat. În consecință, ”reclamantul nu poate invoca restituirea contravalorii concediului de odihnă pentru perioada ianuarie – februarie 2017, neputându-se identifica nicio eroare în efectuarea plății drepturilor salariale”.

”Temeiul dreptului pârâtei (n.red. – managerul Beatrice Mahler) la un concediu de odihnă anual de 2 1 de zile lucrătoare în raport cu durata muncii, la care se adaugă un concediu suplimentar de 8 zile în raporturile de muncă cu reclamantul (n.red. – Institutul ”Marius Nasta”) l-a constituit contractul său individual de muncă, act de dreptul muncii însușit de către reclamant prin semnare și a cărui valabilitate nu a fost contestată de către părți. Prin urmare, atâta timp cât exercitarea dreptului la concediu de odihnă a avut ca fundament relațiile contractuale consfințite prin contractul individual de muncă, reclamantul nu poate invoca restituirea contravalorii concediului de odihnă pentru perioada ianuarie – februarie 2017, neputându-se identifica nicio eroare în efectuarea plății drepturilor salariale”, menționează judecătorii Tribunalului București.

”Puzzle juridic” cu miză financiară derizorie

Însă judecătorii Tribunalului București nu s-au rezumat doar la respectivele argumente atunci când au analizat cererea de chemare în judecată a managerului Beatrice Mahler fomulată de juriștii institutului.

Au plasat în acest ”puzzle juridic” cu miză financiară derizorie, în ultimă instanță, și ”considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție” referitoare la o ”chestiune de drept”, intervenind în ecuație ”similitudinea de argumente”.

”Problematica în cauză viza împrejurarea dacă decizia Curții de Conturi, emisă în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege înlătură, prin ea însăși, de la aplicare o clauză a contractului colectiv de muncă prin care se acordă drepturile bănești constatate de Curtea de Conturi ca încălcând dispozițiile legilor de salarizare sau lipsa de eficacitate a acestei clauze trebuie constatată de instanța de judecată, în timp ce în prezenta cauză se pune problema dacă raportul de control nr. VSC 233/09.01.2020 înlătură de la aplicare o clauză a contractului individual de muncă privind concediu de odihnă recunoscut salariatului sau dacă se impune constatarea nulității acelei clauze din contractul individual de muncă”, precizează judecătorii Tribunalului București în motivarea prezentată, ÎN EXCLUSIVITATE, de GÂNDUL.RO.

Pentru a se putea repercuta asupra raportului juridic de muncă al salariatului bugetar, din perspectiva drepturilor bănești încasate cu încălcarea legii, trebuie inițiat un mecanism processual care să îi fie opozabil acestuia și în care salariatul să aibă posibilitatea de a se prevala, în justificarea drepturilor încasate, de existența clauzei din contractul colectiv de muncă (fie pentru a pretinde plata dreptului acordat prin respectiva clauză, fie, odată plătit, pentru a se opune unei cereri de restituire).

Verificarea conformității respectivei clauze contractuale cu normele imperative ale legii urmează a ține cont de reglementările speciale derogatorii în materia nulității, vizând condițiile în care instanța poate constata nulitatea absolute a unei clauze din contractul colectiv de muncă, care acordă salariatului din sectorul bugetar drepturi neprevăzute în legea de salarizare

Înalta Curte de Casație și Justiție

”Tribunalul va respinge acțiunea, ca neîntemeiată”

Tribunalul București a mai apreciat că, în mod similar, un raport de control emis în exercitarea atribuțiilor sale de control – prin care s-a stabilit că anumite drepturi prevăzute în contractul individual de muncă încheiat de părți, cum ar fi dreptul la concediul de odihnă, au fost acordate nelegal, raportat la prevederile legale – ”nu lipsește de efecte clauza din contractului individual de muncă prin care aceste drepturi salariale au fost stabilite, a cărei nulitate nu a fost constatată de către instanțele judecătorești, în condițiile legii, sau nu a fost constatată prin acordul părților”.

Ținând cont de toate argumentele expuse în motivare, judectorii Tribunalului București au decis că acțiunea de chemare în judecată a managerului Beatrice Mahler este ”neîntemeiată”.

”Tribunalul observă de altfel că aspectul drepturilor cuvenite pârâtei (n.red. – Beatrice Mahler) în cazul cumulului de funcții derivă din contracte individuale de muncă a căror valabilitate nu a fost contestată de către părți. Față de motivele de fapt și de drept expuse mai sus, Tribunalul va respinge acțiunea, ca neîntemeiată”, au decis judecătorii de la Trubunalul București, iar Beatrice Mahler, managerul Institutului ”Marius Nasta” a avut câștig de cauză.

Dar, așa cum precizam, juriștii Institutului ”Marius Nasta” contraatacă. Au făcut apel, iar ”lupta” va cunoaște o nouă etapă în instanță. GÂNDUL.RO va prezenta, ÎN EXCLUSIVITATE, toate informațiile legate de acest proces neașteptat, desfășurat în plină pandemie de coronavirus.