EXCLUSIVITATE GÂNDUL FINANCIAR: Răzvan Rughiniș, prodecan, Facultatea de Automatică (UPB): Asistăm la o schimbare de paradigmă, de la dezvoltarea industriei IT&C, la crearea de proprietate intelectuală „made in Romania”

Cum se transformă ideile geniale ale studenților în marile afaceri care, de ce nu, ar putea deveni următoarea „revelație” Sillicon Valley? Răzvan Rughiniș, prodecan al Facultății de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București (UPB) şi co-fondator Innovation Labs, a răspuns întrebărilor GÂNDUL FINANCIAR, în exclusivitate.

Dacă la începutul anului 2000 vorbeam despre dezvoltarea unui sector IT &C, după 20 de ani a venit momentul să vorbim despre dezvoltarea proprietății intelectuale în acest domeniu, care va contribui mult mai mult la dezvoltarea economiei românești. Acest lucru se întâmplă deja după ce în România s-a dezvoltat un întreg ecosistem de incubatoare și de acceleratoare de business în domeniul tehnologiei, care oferă start-upurilor consultanță de business, mentorat și acces la diferite forme de finanțare. Innovation Labs, un proiect susținut de marile centre universitare din țară, dar și de parteneri din mediul de afaceri, a creat deja câteva povești de succes, iar prodecanul Facultății de Automatică vorbește cu entuziasm despre schimbarea de paradigmă care ar putea transforma România într-un Sillicon Valley al Europei de Est și, de ce nu, al Europei.

Răzvan Rughiniș: Azi absolvenții noștri trebuie să aleagă între numeroase companii din IT &C care oferă salarii competitive

„Pentru că vorbim azi de doi unicorni românești, acest succes vine pe fondul unei dinamici foarte puternice a companiilor din tehnologie. Sunt peste 80 de companii care, într-un an foarte dificil cum a fost 2020, au obținut finanțare incipientă, companii în diverse stadii de dezvoltare. Unele dintre ele conectate la acest trend de folosire a Inteligenței Artificiale în diferite procese tehnologice” – Răzvan Rughiniș, prodecan al Facultății de Automatică şi Calculatoare (UPB)

GÂNDUL FINANCIAR: România s-a confruntat, vreme de ani de zile, cu exodul peste hotare al tinerilor pregătiți în facultățile IT&C. Acum, în contextul în care  Centrul Cyber al UE va funcționa la București, putem vorbi despre inversarea acestui trend?

Răzvan Rughiniș: Calitatea absolvenților de tehnologie din România era deja atestată în anii 90 de numeroase companii din străinătate care căutau cu îndârjire absolvență, programatori români. De aceea, la acel moment, era extrem de ușor pentru un specialist IT format în România să plece la Londra, Berlin sau New York. De aceea toată această pierdere de resursă umană și de potențial economic a fost înțeleasă și, odată cu începutul anilor 2000 încetinită, în sensul atragerii de capital pentru industria IT & C și cu integrarea acestei industrii în economia României. 20 de ani mai târziu avem birou Google in București avem Oracle în București și azi absolvenții noștri trebuie să aleagă între numeroase companii din IT &C care oferă salarii competitive în Sibiu, Cluj, Timișoara. Iași sau București.

„Tinerii de astăzi rezonează foarte bine cu acest tip de autonomie pe care o dă propria companie”

Astăzi, studenții pot spera să fie mai mult decât angajați, pot spera să fie antreprenori și iată că le oferiți oportunitatea de a face pasul către propriul start-up prin programul de mentorat și consultanță oferit prin Innovation Labs.

Creăm contextul pentru ca tineri determinați, cu ambiție să depășească limite pe care cei mai în vârstă le consideră de netrecut. Un pic de naivitate e un ingredient esențial în a construi o tehnologie disruptivă, care să aibă impact în întreaga societate și, din cauza aceasta, trebuie să adresăm acest mesaj al ambiției personale, al asumării personale, al lucrului la propria ta companie cât mai devreme.

Este târziu să ai experiență de ani de zile de lucru ca angajat și abia apoi să îți pui problema construirii propriei companii. Există și avantajul faptului că în cazul unei companii IT&C, cel puțin într-o primă etapă, există cerințe reduse de capital inițial. Din cauza aceasta noi am creat această oportunitate la nivelul universităților pentru că universitățile sunt un mediu extraordinar de a-ți găsi pasiuni.- Răzvan Rughiniș

Iar dacă tinerii sunt pasionați de muzică, de film, de ieșiri cu prietenii, de ce să nu fie pasionați de ideea propriei companii și independența pe care ți-o dă propria construcție antreprenorială?

Dacă la începutul anului 2000 vorbeam despre dezvoltarea unui sector IT &C, e momentul să vorbim despre dezvoltarea proprietății intelectuale în acest domeniu, care va contribui mult mai mult la dezvoltarea economiei românești.

De altfel, de anul trecut, găzduim un program de spin-off, iar cercetătorii din universități își pot aduce rezultatele cât mai aproape de piață, pentru a crea o valoare economică.

Ce proiecte de succes s-au dezvoltat în cadrul Innovation Labs?

Din fericire programul inițial destinat studenților a încceput să atragă și absolvenți și cercetători. Începând cu anul 2020 găzduim un program de spin-off în care cercetătorii din universități încearcă să-și aducă rezultatele cât mai aproape de piață și să creeze o valoare economică. Din cauza aceasta spectrul este foarte larg și există rezultate extrem de promițătoare.

Vorbim despre oameni cu experiență care au reușit ca la nivelul unui singur an să aibă extit, să atragă milioane de euro. Vorbim aici de Appsulate, companie de securitate cibernetică, proiectul care a câștigat ediția din 2017 a Innovation labs, și care la nivelul anului 2018 reușea să fi preluată de „unicornul” american Zscaler.

În același timp, vorbim despre start-upuri cu dinamică europeană, pentru că un start-up orientat către un exit rapid este unul care aduce valoare fondatorilor, dar mai puțină valoare societății. Aici vorbim despre foarte multe companii românești care au fost pornite de studenții noștri și care oferă servicii în piața locală. Sunt companii care au trecut prin Innovation Labs în 2014, 2015, și care astăzi au 25, pate chiar 35 de angajați, dar care dacă ar fi fost în Sillicon Valley ar fi avut acum 2500 de angajați.

Și atunci întrebarea este cum reușim să-i susținem pe fiecare dintre acești antreprenori, cu companii fie orientate către investiții, fie orientate către client și servicii, și avem povești de succes din fiecare registru.

Innovation Labs își propune să aducă în piață tehnologie cu impact, care să facă viața utilizatorilor mai ușoară

Din punctul de vedere al legăturii dintre mediul de afaceri și universități, care sunt specializările cerute de companiile din IT in ce privește pregătirea studențiilor? Mai precis, subdomeniile care sunt in trend în IT.  

 Din fericire România a atras capital inclusiv în industria jocurilor – avem o industrie dinamică de vocuri video, iar Europa ar trebui să se mândrească cu produsele lansate în spațiul comunitar, multe dintre ele făcute în București, Avem studio-uri de producție pentru jocuri precum Fifa, Assasin s Creed și așa mai departe. Vorbim de titluri de prim rang la niv internațional.

Avem industrie de hardware, de aplicații. Și pentru că vorbim azi de doi unicorni românești, există o dinamică foarte puternică a companiilor din tehnologie. Sunt peste 80 de companii care într-un an foarte dificil cum a fost 2020 au luat finanțare incipientă, sunt companii în diverse stadii de dezvoltare. Unele dintre ele conectate la cest trend de folosire a IA în diferite procese tehnologice. Și aici vorbim de lucruri aproape de viețile noastre, nu neapărat de tehnologii disruptive, cum ar fi cea care permite călătoria pe Marte și înapoi într-un timp foarte scurt. Spre exemplu, o gestiune eficientă a documentelor poate salva ore prețioase.

Și aici putem vorbi despre a pune acești ingineri extraordinari cu o bună înțelegere a tehnologiei în contextul în care să înțeleagă impactul și valoarea economică pe care această tehnologie poate să o aducă. Tehnologie cu impact, acest lucru își propune Innovation Labs și să aducă această tehnologie către utilizatri. Către cerințele și așteptările acestora.

Unul dintre participanți spunea la un moment dat că rolul tehnologiei este să facă lucrurile complexe să pară simple și utilizatorul mai inteligent. Dacă la sfârșitul zilei produsul pe care l-am creat în Innovation Labs  face un utilizator să se simtă mai bine, mai inteligent, atunci ne-am atins scopul

Universitatea Politehnică București a introdus recent un programul de studii de master în tehnologia blockchain. Ce înseamnă să avem  specialiști în blockchain, ce oportunități de se deschid?

Din fericire România are un istoric extraordinar în securitatea cibernetică. Vorbim despre gigantul Bitdefender, dar și de companii mai mici. Și noi, la Innovation Labs am ridicat cel puțin trei companii în acest domeniu, incredibil de prospere. Spre exemplu, la finalul anului trecut Coda Intelligence a ridicat 800.000 de euro finanțare. Avem așadar o expertiză în zona de securitate cibernetică, motiv pentru care și decizia CE de a stabili Centrul Cyber al UE la București.

Alexandra Cernian are un interes de lungă durată în acest domeniu, blockchain, reușind să atragă un parteneriat și în mediul privat, și a adus un astfel de curs la Universitatea Politehnică, un curs cu o abordare foarte ancorată în studii de caz pentru studenții de la Automatică, dar speranța mea e ca astfel de tematici foarte aplicabile în produsele sec XXI vor fi din ce în ce mai prezente în curricula universitară. – Răzvan Rughiniș.

Din fericire, tehnologia blockchain este aplicată nu doar în zona financiară de cryptocurrency dar și în cazul mai multor servicii care care poate îmbunătăți atât gestionarea datelor medicale cât și administrația publică.

Blockchain vine pe o paradigmă descentralizată. Dimensiunea și ritmul de dezvoltare al internetului va fi amplificată de adoptarea de tehnologii descentralizate, astfel încât să fie diverse autorități care printr-o validare tehnologică pot participa la acest efort de a construi o bază de informații comună. Sunt informații vitale care mai ales în epoca fake news trebuie să fie validate.

Asta face blockchain : validează tranzacții dar fără a implica o autoritate centrală care poate bloca, gâtui, transferul de informație. – Răzvan Rughiniș

Care sunt aplicațiile tehnologiei blockchain?

Fără îndoială blockchain este o schimbare de paradigmă. În urmă cu 30 de ani, când se discuta pentru prima oară despre internet, multe dintre discuțiile actuale despre blockchain erau foarte vizibile. De la întrebarea dacă această rețea, care nu ar avea autoritate centrală, nu va permie abuzuri? Ce se va întâmpla dacă orice cetățean își va putea exprima opiniile alături de un trust de presă? Va fi sfârșitul expertizei. Astăzi deja vedem consecințe ale diminuării expertizei. Și sunt costuri. Dar internetul a adus o transformare colosală economică și mai multe beneficii decât neajunsuri.

Discuțiile revin acum, cu privire la implementare pe scară largă a sistemului blockchain. Vedem deja schimbările pe care le aduce această tehnologie în sistemul financiar. În ce privește cryptocurrency, autoritatea nu mai este centralizată, unică. Datorită acestei tehnologii putem valida un tip de contract, un tip de relație contractuală între doi participanți în acest sistem, în această infrastructură descentralizată. Nu cred că a fost mai relevantă decât în această epocă, a informațiilor false, a fake news care poluează, necesitatea de a crește – să spunem – o formă de discernământ.

Provocarea, din punctul meu de vedere, este că avem un cadru legislativ diferit în SUA și Europa, două abordări diferite. Ideea protecției datelor personale ale individului- acest GDPR, care vine cu o premisă importantă care înseamnă dreptul de a fi uitat.

Ceea ce trebuie să înțelegem este că adoptarea tehnologiei blockchain aduce anumite zone din viața noastră, din acțiunile noastre private, cum ar fi de exemplu achiziția unor servicii, într-o zonă de nerepudiere. O dată făcute aceste tranzacții într-o infrastructură de tip blockchain, rămân înregistrate în sistem Provocarea pentru această tehnologie nu este să își demonstreze valoarea economică prin deschiderea validării tranzacțiilor fără o autoritate centrală, ci integrarea cerințelor privind dreptul de a fi uitat, de protecție a datelor personale, pe care cetățenii UE se așteaptă să o aibă. Atunci întrebarea este în ce tip de servicii vom putea folosi blockchain.

Digitalizarea în China: O bătrânică vindea prăjuturele în piață cu cod QR

Pe de altă parte China este mult în fața Europei în ce privește plățile digitale. Un exemplu: în 2019 eram în Shanghai. În fața mea era o bătrânică cu un coș de nuiele peste care avea un ștergar. Ca o târgoveață dintr-o piață din România. În coș avea niște prăjiturele. De sub ștergar scoate o foaie A4 cu un cod QR. Cum a pus coșul pe trotuar vine o doamnă cu un copil în brațe, care întinde mâna căre prăjiturele, iar mama scoate telefonul din poșetă, scanează codul QR, bătrânica aude sunetul care a validat plata, mama a luat prăjitura, a oferit-o copilului și pleacă mai departe.

Din momentul setării punctului de vânzare până la prima tranzacție a durat mai puțin de un minut. Acest lucru, în SUA este imposibil pentru că e nevoie de foarte multe aprobări. Iar în Europa este un coșmar. Pentru că toate aceste reguli menite să protejeze cetățeanul aduc un efort uriaș din partea companiilor care oferă produse sau servicii. Evident, trebuie gândit un echilibru între protecția cetățeanului dar și fluiditatea economică pe care China o are datorită digitalizării.

Revenind la arhitecturile descentralizate – avem de rezolvat această problemă de privacy. Păstrarea banilor fizici are legătură cu posibilitatea anonimizării. Discuția despre date private este destul de complicată. Spre exemplu, un student al meu îmi povestea că are de cumpărat, pentru mama sa, mai multe medicamente, periodic, de la farmacie. De fiecare dată, scoate bani de la bancomat și cumpără cu cash. De ce? Pentru că voia să își cumpere un apartament și nu dorea ca banca să interpreteze aceste achiziții, concluzionând că ar avea probleme de sănătate, ceea ce i-ar putea impacta în mod nefavorabil dosarul de credit.

Odată cu digitalizarea monedelor, tehnologia blockchain introduce și posibilitatea anonimizării plăților și dispare acest tip de obstacol în fața adoptării mai rapide a unor tranzacții digitale. Astfel, vom putea avea în telefonul nostru atât cardurile clasice cât și portofelele digitale care să ne permită anonimizarea unor plăți pe care nu le dorim centralizate de o autoritate anume, cum ar fi banca.

Desigur, autoritățile pot identifica o tranzacție frauduloasă în Bitcoin spre exemplu, cum s-a și întâmplat, dar acest lucru presupune un efort concertat și justificat al acelei autorități.

UE are intenții bune dar întrebarea este cine plătește costul de oportunitate al unei digitalizări întârziate datorită acestor temeri. Trebuie găsit un echilibru între identificarea vulnerabilităților și adoptarea unei legislații care să răspundă acestor temeri și beneficiile economice ale digitalizării și desigur, a folosirii tehnologiei blockchain.

Schimbarea radicală pe care o aduce tehnologia blockchain, începând de la un nou tip de sistem financiar și până la introducerea sa în diferite alte domenii, este transferul puterii decizionale de la o autoritate centralizată, și aici ne putem referi inclusiv la companii mari, cu impact puternic în piață, către mai mulți participanți la acel sistem. Și un exemplu bun în acest sens este fenomenul Gamestop: ei au modificat jocul la bursă, folosindu-se chiar de regulile clasice ale tranzacționării la bursă.

Industria de software din România a depășit, anul trecut, cifra-record de peste opt miliarde de euro, cu peste 24.000 de companii active în acest domeniu, aproape dublu față de acum cinci ani, iar ponderea întregului sector IT&C în produsul intern brut a atins 7,1% în prima jumătate a anului 2020.