Ziua Internațională a Femeii 2021. 5 lucruri despre 8 Martie. De ce o sărbătorim în continuare?

Ziua Internațională a Femeii marchează lupta pentru participarea femeilor la politică și la forța de muncă, de la dreptul la vot la dreptul la salariu egal. Ziua internațională a femeii este sărbătorită în peste 100 de țări din întreaga lume pe 8 martie. Mișcarea internațională în creștere a femeilor, care a fost consolidată de patru conferințe mondiale ale femeilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite, a contribuit la transformarea comemorării într-un punct de adunare pentru a construi sprijinul pentru drepturile femeilor și participarea la arena politică și economică.

Istoria Zilei Femeii

Iată cinci lucruri de știut despre ziua în care lumii i se amintește de puterea de durată a patriarhatului.

1. Cine a inventat-o? 

Mișcarea în Statele Unite. Prima Ziua Națională a Femeii a fost observată în Statele Unite la 28 februarie 1909. Partidul Socialist al Americii a desemnat această zi în cinstea grevei muncitorilor din industria confecțiilor din New York, unde femeile au protestat împotriva condițiilor de muncă.

Dar prima etapă din SUA a fost mult mai timpurie – în 1848. Indignate de faptul că femeilor li se interzice să vorbească la o convenție anti-sclavie, Elizabeth Cady Stanton și Lucretia Mott adună câteva sute de oameni la prima convenție a drepturilor femeilor din New York. Împreună cer drepturi civile, sociale, politice și religioase pentru femei într-o declarație de sentimente și rezoluții. Se naște o mișcare.

Liderul comunist german Clara Zetkin a susținut ideea în Europa la Conferința internațională a femeilor socialiste din 1910. Ziua a fost oficializată în 1910, când o femeie numită Clara Zetkin – lider al „biroului femeilor” pentru Partidul Social Democrat din Germania – a prezentat ideea unei Zile Internaționale a Femeii. Ea a propus ca fiecare țară să sărbătorească femeile într-o zi în fiecare an pentru a-și susține cererile. IWD s-a format după ce o conferință de peste 100 de femei din 17 țări a fost de acord cu sugestia ei. Încet, evenimentul a început să câștige atenție în întreaga lume și a fost sărbătorit în Austria, Danemarca, Germania și Elveția pe 19 martie, pentru prima dată în 2011. În 1913, s-a decis transferarea IWD la 8 martie și de atunci a fost sărbătorită în acea zi.

Primul eveniment internațional care recunoaște Ziua Femeii a fost început de Suffragettes în 1911. Violetul este culoarea globală care reprezintă femeile, cu toate acestea, istoric, aceasta a fost violet, verde și alb. Această combinație nu mai este utilizată datorită culorii albe care reprezintă puritatea la femei, care acum este privită ca un concept controversat și depășit. IWD are 10 valori în total: dreptate, demnitate, speranță, egalitate, colaborare, tenacitate, apreciere, respect, empatie și iertare. Puteți găsi descrierile lor complete pe site-ul oficial IWD.

2.Deci, este comunist? Nu chiar

Se presupune că Lenin a desemnat 8 martie drept o sărbătoare a femeilor, data aleasă pentru a marca începutul protestelor muncitorilor ruși în 1917, care în cele din urmă l-a răsturnat pe țar.

După al Doilea Război Mondial, ziua a devenit o sărbătoare atât a femeilor, cât și a comunismului.

Dar, în afara Uniunii Sovietice, era vorba mai mult de presiunea asupra influenței feminine în zonele dominate în mod tradițional de bărbați.

3. Cui îi mulțumește pentru asta? Natiunile Unite

În 1977 ONU și alte organizații internaționale au declarat oficial 8 martie Ziua Internațională a Femeii. Organizația Națiunilor Unite a numit 1975 „Anul internațional al femeilor” și de atunci au sponsorizat IWD. Prima temă anuală anunțată pentru IWD a fost „Sărbătorirea trecutului, planificarea viitorului.” Din 1975, multe organizații au anunțat teme anuale, unele fiind sărbătorite mai mult decât altele. Data oficială, 8 martie, vine de la o sărbătoare națională rusă care comemorează ziua în care femeile au obținut votul în 1917.  În 1975, aproximativ 90% dintre femei și-au luat o „zi liberă” pentru a demonstra importanța contribuției lor la lumea muncii. Astăzi, Islanda deține titlul de „Cea mai bună țară pentru femei”, așa cum se măsoară prin Indicele Global Gap Gap.

4. Este o sărbătoare oficială? Da, în unele țări

Dar nu dacă locuiți în Rusia, Uganda, Mongolia, Georgia, Laos, Cambodgia, Armenia, Belarus sau Ucraina unde 8 martie este sărbătoare oficială.

5. Și mamele primesc puțină dragoste

În Serbia, Albania, Macedonia și Uzbekistan, Ziua Internațională a Femeii este, de asemenea, Ziua Mamei.

În Albania sărbătorirea muncii neremunerate implică daruri de crenguțe de mimoză, în timp ce în Serbia copiii pot ține discursuri sărbătorind mămicile lor.

Ziua este o sărbătoare națională oficială în multe țări din întreaga lume. În China, femeilor li se acordă doar jumătate de zi liberă de la muncă. Rusia sărbătorește ziua cu prânzuri de echipă, cadouri și zile de sărbătoare în școlile publice.

De ce o sărbătorim în continuare?

Din păcate, pentru că există încă o nevoie urgentă pentru această zi: scopul inițial – de a atinge egalitatea de gen deplină pentru femeile din lume – nu a fost realizat. Există încă o diferență de remunerare între sexe, liderii de sex feminin încă lipsesc, violența împotriva femeilor și fetelor persistă, iar femeile rămân în continuare în spatele bărbaților în ceea ce privește educația și asistența medicală. Anul trecut, ONU a raportat că aproape 90% dintre oameni sunt prejudiciați față de femei la nivel global.

Într-adevăr, anul acesta nevoia de sărbătoare este mai urgentă ca niciodată. Datele globale publicate de UN Women sugerează că pandemia ar putea readuce egalitatea de gen cu 25 de ani, ca urmare a faptului că femeile vor face mult mai multe treburi casnice și îngrijirea familiei. Cercetările efectuate de Counting Dead Women au calculat că în primele trei săptămâni ale blocării în Marea Britanie au avut loc cel puțin 16 crime de abuzuri domestice asupra femeilor și copiilor. Asistența medicală a fost, de asemenea, afectată. Marie Stopes estimează că 9,5 milioane de femei și fete din întreaga lume ar putea risca să piardă accesul la serviciile lor de contracepție și avort din cauza coronavirusului, în timp ce mii de alte femei au pierdut testele de cancer de sân și testele de frotiu care le salvează viața.

Cu toate acestea, situația nu a fost mult mai bună înainte de pandemie, când se estimează că femeile erau împovărate cu trei sferturi din cele 16 miliarde de ore de muncă neremunerate efectuate în fiecare zi în întreaga lume.

Drepturile la avort au continuat să fie, de asemenea, o problemă controversată pentru militanții pentru drepturile femeilor, sporită în SUA după moartea lui Ruth Bader Ginsberg în septembrie 2020. În Polonia, la începutul anului 2021, avortul a fost totuși interzis, provocând proteste împotriva străzile țării.