Previziuni. Producția de cereale încă mai e ținută în șah de secetă. Ploile și ninsorile nu au fost suficiente în toate zonele

După doi ani de secetă puternică, ploile și ninsorile din ultima perioadă au reușit să refacă în multe zone rezerva de apă din sol. Cu toate acestea, mai sunt regiuni în care agricultorii spun că nivelul este insuficient și ar putea fi epuizat în două – trei săptămâni, fapt ce le-ar putea pune recolta în pericol.

Conform datelor prezentate luni de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), în  cultura  grâului  de  toamnă,  rezerva  de  umiditate  pe adâncimea de sol 0-100 cm se încadrează în „limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în toată țara”.

Cu excepția unor zone vaste din Oltenia, Banat și Crișana, mai toată țara este în regim „satisfăcător”. În aceste condiții, există și suprafețe din care seceta se dă mai greu dusă.

Seceta pedologică persistă

În județul Iași, de exemplu, evoluția culturilor semănate în toamnă este neuniformă. Din cauza secetei de anul trecut, rapița a răsărit spre finalul lui septembrie iar grâul abia în noiembrie.

„Situația arată decent, nu extraordinar. În momentul de față rezerva de apă în sol este foarte mică, la noi. Nu a plouat cine știe ce. La noi în fermă în momentul de față avem probleme cu apa. Deja suntem în risc, nivelul este mult sub optim, nu s-a compensat rezerva de apă și nu am ieșit încă din seceta pedologică”, susține Tiberiu Stan, vicepreședinte în Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Iași. Organizația reunește fermieri mici, cu 40-50 ha, dar și producători cu 5.000 de hectare.

Stan gestionează 1.600 de hectare în apropierea municipiului Iași și are deja cultivate peste 400 hectare de grâu și 200 hectare cu rapiță.

„Avem apă doar pe o adâncime de un metru, care se poate usca în două – trei săptămâni de vânt. Anul trecut pe vremea asta aveam exact la fel de multă apă, dar anul trecut a fost unul agresiv, nu am făcut producție din cauza lipsei precipitațiilor din primăvară și vară”, spune Stan.

Știe bine ce înseamnă seceta: de pe 740 afectate de lipsa apei a reușit anul trecut să recolteze doar 2 tone de porumb la hectar față de 12 tone, în anul precedent.

Umiditatea bună în sol nu rezolvă toate problemele

Există și zone ce au fost ăn ultimii doi ani puternic afectate de secetă, cum este Constanța. Deficitul de apă în sol a fost redus de ploi și zăpezi, ceea ce nu înseamnă că fermierii sunt mai relaxați.

Din cele 1.400 de hectare administrate în județ de Raul Marian Mărunțoiu, are deja însămânțate 920 de hectare grâu și orzoaică și 100 hectare cu mazăre de primăvară. Urmează alte 250 hectare cu floarea soarelui și 50 cu porumb.

„Acum este mult mai bine. Pentru moment, putem semăna culturile de primăvară într-o umiditate bună. Asta nu înseamnă că problema e rezolvată și producția va fi corespunzătoare. Ploi mai sunt necesare și în aprilie, și în mai”, spune Mărunțoiu.

Conform acestuia, în ultimii doi ani deficitul hidric adunat a depășit 600 litri/ mp. Iarna care abia s-a încheiat a cumulat 200 litri/ mp înapoi în sol, din ploi și zăpadă. În aceste condiții, perspectivele actuale față de cele din mijlocul lui martie 2020 sunt mult mai bune. Atunci nu mai fuseseră precipitații din octombrie 2019, încât cultura de orzoaică era deja afectată în proporție de 40-50% iar cea de grâu, la nivelul a 20-25%.