Cîțu, în corzi după demiterea lui Octav Bjoza! Liberalii, pact cu PSD și AUR pentru reabilitarea fostului deținut politic

Cîțu, în corzi după demiterea lui Octav Bjoza! Premierul nu a ținut cont de opiniile nimănui și l-a înlăturat pe fostul deținut politic din funcția de  subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. Decizia a stârnit furtună în societatea civilă, dar și în Parlament.

Câțiva liberali au făcut un pact cu AUR și PSD prin care urmăresc repunerea în funcție a lui Octav Bjoza.

Cîțu, în corzi după demiterea lui Octav Bjoza! Florin Roman conduce revolta liberalilor

Vehement criticată de societatea civilă, decizia luată de Florin Cîțu a provocat furie chiar și în interiorul Partidului Național Liberal. Iar asta este cu adevărat o problemă, căci urmează alegerile interne, iar premierul va candida împotriva lui Ludovic Orban pentru funcția de președinte al PNL!

S-a ajuns până acolo încât liberalii fac pact cu PSD și AUR pentru reabilitarea fostului deținut politic. În mediul online a fost lansată o petiție adresată atât liderului PNL, cât și prim-ministrului României prin care se solicită reangajarea lui Bjoza la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist. Petiția cu pricina este semnată de deputații liberali Daniel Gheorghe și Florin Roman, de social-democratul Dan Cristian Popescu și de George Simion, Claudiu Târziu și Sorin Lavric, de la AUR.

Pe lista celor care vor să se facă dreptate pentru Octav Bjoza mai sunt trecute numele actorului Dan Puric, al realizatoarei tv Lucia Hossu Longin, al istoricilor Marius Oprea, Gheorghe Petrov și Cosmin Budeanca, precum și cel al îndrăgitei artiste Manuela Hărăbor.

Societatea civilă, reacție dură la adresa Guvernului

Cîțu, în corzi după demiterea lui Octav Bjoza! În scrisoarea adresa premierului Florin Cîțu și președintelui PNL, Ludovic Orban, semnatarii își exprimă „indignarea cu privire la decizia premierului liberal Florin Câțu de destituire a domnului Octav Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989”.

„Protestul nostru este expresia indignării și frustrării pe care o trăiește fiecare român în fața unei fărădelegi de care nu a fost capabilă nici o altă guvernare anterioară. Într-o țară în care sute de mii de familii au fost victime ale represiunii comuniste și în care statul nu a acordat niciodată atenția cuvenită cinstirii Memoriei celor ce au luptat împotriva acestui regim, prezența domnului Octav Bjoza în Guvernul României constituia nu atât o funcție politică sau o necesitate de reprezentare a unui grup social, cât mai ales un reper moral. În mediul politic caracterizat prin corupție și incompetență, domnul Octav Bjoza a reprezentat în toți acești ani o figură singulară prin profilul său moral.

Timp de șapte ani, din 2014, de când foștii deținuți politici au reușit cu greu să obțină un post de subsecretar de stat, președintele AFDPR a reprezentat cu demnitate și profesionalism, în țară și în străinătate, pe luptătorii anticomuniști și urmașii acestora. În tot acest timp, în ciuda vârstei sale, domnul Octav Bjoza și-a dăruit fără odihnă fiecare clipă luptei pentru perpetuarea Memoriei Rezistenței, terfelite de urmașii celor care au instaurat comunismul, precum și drepturilor confraților săi de luptă și copiilor acestora, fiind permanent pe drumuri, între Secretariatul de stat și AFDPR, între locuri din țară unde susținea conferințe, participa la săpăturile de căutare a osemintelor celor exterminați de comuniști, ori se dedica altor și altor cauze ale confraților săi.

Știam cu toții că integritatea domnului Octav Bjoza nu a fost niciodată pe placul politicienilor, mai ales că nu ezita să ia atitudine nici în fața deciziilor greșite ale guvernelor din care făcea parte. Dar nimeni până acum nu a îndrăznit să se atingă de reprezentantul foștilor deținuți politici din executivul României. Și nici nu credeam că ar îndrăzni cineva. Și totuși, s-a întâmplat. Înțelegem deci că domnul Octav Bjoza plătește pentru atitudinile sale din ultimii ani împotriva măsurilor de discriminare pe criterii politice a memoriei luptătorilor anticomuniști și drepturilor copiilor acestora, împotriva confiscării IICCMER, epurării istoricilor de prestigiu ai acestuia și deturnării sale de la rostul inițial: investigarea onestă a crimelor comunismului. Dar și pentru curajul de a critica iraționalele acțiuni ale unor politiceni de a perpetua măsurile persecutorii și împotriva copiilor luptătorilor în Rezistență.

Ne întrebăm însă dacă Guvernul României realizează că, prin această ofensă adusă comunității foștilor deținuți politici, luptătorilor anticomuniști și urmașilor acestora, nu face decât să redeschidă în societatea românească răni pe care le credeam cu toții vindecate. Cui servește redeșteptarea în societate a unor demoni care ne-au bântuit jumătate de secol și care ar fi trebuit pe veci adormiți prin asumarea cu responsabilitate a trecutului totalitar?

Iată de ce, prin acest protest cerem Guvernului României, primului minstru Florin Câțu, să înceteze această joacă iresponsabilă cu amintirile dureroase pe care sute de mii de români le poartă în suflete ca pe un doliu în urma vieților frânte și tinereții distruse ale unei întregi generații care a îndrăznit să se opună comunismului. Guvernul României trebuie să servească poporului român, intereselor sale fundamentale. Iar ofensarea, prin eliminarea reprezentării la nivel institutional, a unei comunități atât de numeroase și mai ales proieminente moral, precum aceea a foștilor deținuți politici, a luptătorilor anticomuniști și urmașilor acestora, nu este de natură să aducă nimic bun în această țară.

Ținând cont de cele expuse mai sus:

• Cerem primului ministru Florin Câțu să revină deîndată asupra acestei decizii iraționale și să prezinte scuzele cuvenite celor pe care i-a ofensat, în mod special AFDPR și domnului Octav Bjoza.
• Cerem domnului Ludovic Orban să înțeleagă uriașa responsabilitate politică și morală pe care o poartă, în calitate de președinte al PNL, pentru consecințele incalculabile pe care decizia Guvernului Câțu le atrage după sine și care nu vor rămâne nesancționate în primul rând de electoral.

Semnatari:

1. Dan Puric – actor
2. Lucia Hossu Longin – realizator TV, Președintele Fundației Memorialul Durerii
3. Marius Oprea – istoric
4. Gheorghe Petrov – istoric
5. Cosmin Budeanca – istoric
6. Manuela Hărăbor – actriță
7. Răzvan Codrescu – scriitor
8. Dr. Corneliu Zeană – fiu de deținut politic mort în temniță, Președintele Asociației Urmașilor celor Persecutați de Dictatura Comunistă
9. Zoe Rădulescu – născută deținut politic, Președintele Asociației Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei
10. Cornelia Fetea – președinte AFDPR Caraș Severin
11. Petru Mirciov – președintele Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan – Timișoara
12. Cornelia Maria Fiat – vicepreședinte Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan – Timișoara
13. Vasile Fantaziu – secretar Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan – Timișoara
14. Marilena Rotaru – președinte al Mișcării pentru Regat și Coroană
15. Sorin Lavric – senator în Parlamentul României
16. Dan Cristian Popescu – deputat PSD în Parlamentul României
17. Daniel Gheorghe – deputat în Parlamentul României
18. Florin Roman – deputat PNL în Parlamentul României
19. Claudiu Târziu – senator în Parlamentul României
20. George Simion – deputat în Parlamentul României
21. Preot Ioan Mirică
22. Preot prof. univ Vasile Gordon
23. Preot Rus Vasile – urmaș al primarului liberal Toader Dumitru, ucis de Securitate în 1949
24. Preot Mihai Sebastian Gheorghilaș – urmaș de fost deținut politic
25. Ionuț Drăgotescu – jurnalist
26. Acad. Eugen Mihăescu – grafician
27. col. (r) Florin Șinca
28. Marcel Petrișor – președintele Federației Române a Foștilor Deținuți Politici Luptători Anticomuniști
29. Coriolan Baciu – președintele Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, fiu de deținut politic
30. Gabriel Teodor – președintele Asociației Sfinții Mărturisitori din închisori – Bucovina
31. Nicolae Ciurică – 90 ani, ultimul partizan anticomunist în viață, decorat de Patriarhie, de Regele Mihai și Președenția României
32. Galina Răduleanu – fost deținut politic
33. Ileana Budimir – fost deținut politic de la naștere, fiică de deținuți politici
34. Neculai Enciu – fost deținut politic
35. Cornelia Maria Manolescu – fost deținut politic
36. Stere Frangu – urmaș de fost deținut politic
37. Elena Sechila – urmaș de luptători anticomuniști
38. Mihnea Gheorghiu – fiu de foști deținuți politici
39. Ioana Dobrescu – urmaș de persecutați și deținuți politici
40. Gabriela Moței – fiică de foști deținuți politici
41. George Grasu – urmaș de luptător în Rezistență și fost deținut politic
42. Dincă Grasu – urmaș de fost deținut politic
43. Alexandru Tima – urmaș de fost deținut politic
44. Mihaela Manea Busuioc – urmaș de fost deținut politic
45. Magda Dimitriu – perscutat politic
46. Radu Ciuceanu – urmaș de fost deținut politic
47. Horia Salcă – urmaș de fost deținut politic
48. Nicoleta Dumitrof – urmaș de fost deținut politic
49. Ion Șuță – urmaș de fost deținut politic
50. Tit Emilian Stroescu – urmaș a 7 deținuți politici
51. ing. Laurean Țoța – urmaș de fost deținut politic
52. Elena Voinicu-Țoța – urmaș de fost deținut politic
53. ing. Ioan Țoța – urmaș de fost deținut politic
54. Ionuț Iacob – urmaș de fost deținut politic
55. Adrian Tomuța – urmaș de fost deținut politic
56. Mircea Popescu – fost deportat, fost președinte al AFDPR București
57. Maria Chirițescu – traducător, profesor, directorul Librăriei Pavesiana
58. Tudor Ionescu – președintele Asociației Noua Dreaptă
59. Prof. univ. Corvin Lupu – istoric”, menționează textul petiției.