EXCLUSIV. Ministerul Agriculturii răspunde întrebărilor GÂNDUL.RO referitoare la ”Casa Unirea”: ”La nivelul MADR a fost demarată o procedură legală și transparentă în vederea selectării noului Consiliu de Administrație”

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a înființat compania de stat Casa de Comerț Agroalimentar Unirea la sfârșitul anului 2018, scopul fiind acela de a fi create 80 de magazine, la nivel național, astfel încât producătorii autohtoni să aibă posibilitatea de a-și vinde produsele, cu atât mai mult cu cât România importă milioane de tone de alimente, situația fiind îngrijorătoare.

Inițial, întreaga structură investițională ”Casa Unirea” urma să fie ridicată pe trei piloni care au fost considerați esențiali.

• Pilonul legume–fructe
• Pilonul pește
• Pilonul lână

Numai că drumul de la teorie la practică a fost mult mai lung și mai anevoios, iar surse GÂNDUL.RO ne-au transmis că, în acest moment, situația este foarte gravă, programul investițional ”Casa Unirea” fiind… pe butuci. Pe de altă parte, Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a declarat că programul ”Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea” nu se află în moarte clinică, urmând a fi implementate proiecte, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vor aduce un suflu nou.

În acest context, GÂNDUL.RO i-a adresat lui Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, câteva întrebări.

• Există informații conform cărora, la nivelul Guvernului României, se dorește închiderea programului ”Casa Unirea”. Sunt adevărate? Există vreun document oficial cu o astfel de propunere?
• Ați declarat că doriți să demarați centrele regionale de colectare și depozitare prin ”Casa Unirea”. Pentru ce produse sunt/vor fi destinate?
• Ce ne puteți spune despre Pilonul ”Pește”? Există Bursa de Pește, ca sucursală a ”Casei Unirea”. Va fi pusă la treabă sau banii europeni au fost aruncați în van pe respectiva capacitate?
• Ați declarat că doriți să demarați centrele de depozitare alimente și lână prin ”Casa Unirea”. Este vorba despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)? Viitorul ”Casei Unirea” este legat de finanțarea prin PNRR?

MADR: ”Valoarea cumulată a pierderilor înregistrate de SN Casa de Comerţ Agroalimentar în anii 2019 şi 2020 a fost de 11.954.645 lei”

Potrivit informațiilor furnizate de MADR, ”valoarea cumulată a pierderilor înregistrate de SN Casa de Comerţ Agroalimentar în anii 2019 şi 2020 a fost de 11.954.645 lei, reprezentând 12,84% din valoarea capitalului social subscris şi vărsat de către acţionarul unic, respectiv Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”.

MADR intenționează, acum, sa propună modificarea Hotărârii Guvernului nr.933/2018 – respectiv a art.29 al actului constitutiv al societăţii -, prin introducerea unor reglementări asupra nivelului maxim al diminuării activului net al societăţii.

”Așa cum rezultă din datele financiare ale societății, valoarea cumulată a pierderilor înregistrate de SN Casa de Comerţ Agroalimentar în anii 2019 şi 2020 a fost de 11.954.645 lei, reprezentând 12,84% din valoarea capitalului social subscris şi vărsat de către acţionarul unic, respectiv Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Având în vedere faptul că sumele alocate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru constituirea capitalului social initial, dar şi cele pentru majorarea capitalului social conform Hotărârii Guvernului nr.269/2019, sunt fonduri publice, iar evoluţia actuală a activităţii Casei de Comerţ se înscrie în acelaşi registru al acumulării unor pierderi semnificative datorate în cea mai mare parte imposibilității realizării obiectului de activitate, atât din cauza disfuncționalităților organizaționale, dar şi constrângerilor generate de identificarea unor posibilități de valorificare a produselor ce fac obiectul celor trei domenii distincte de acţiune nominalizate în raportul vizând testul investitorului privat prudent, constrângeri amplificate de manifestarea pandemiei SARS-COV 2, MADR intenționează sa propună modificarea Hotărârii Guvernului nr.933/2018, respectiv a art.29 al actului constitutiv al societăţii, prin introducerea, în conformitate cu prevederile art.153^24, alin.(2) al Legii nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, a unor reglementări asupra nivelului maxim al diminuării activului net al societăţii”, se precizează în răspunsul trimis de MADR, ÎN EXCLUSIVITATE, pentru GÂNDUL.RO.

Față de toate aceste aspecte, reiterăm intenția neechivocă a acționarului unic MADR de a întreprinde toate demersurile legale și necesare, în vederea reducerii pierderilor CASEI UNIREA, acoperirii/reducerii plăților restante, cu respectarea legislației naționale și comunitare care reglementează situația avantajelor economice/ajutoarelor de stat. Totodată, în parale cu aceasta, vă informăm ca la nivelul MADR a fost demarată o procedură legală și transparentă în vederea selectării noului Consiliu de Administrație al CASEI UNIREA, în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 109/2011, privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și HG nr. 722/2016, de aprobare a Normelor Metodologice a acesteia.

MADR

Centrele regionale de colectare și depozitare

Cea de-a doua întrebare pe care GÂNDUL.RO  a adresat-o lui Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a fost referitoare la centrele de colectare și depozitare.

În răspunsul transmis pe adresa redacției se precizează că aceste centre – așa cum intenționează MADR – ar trebui să fie realizate ”pentru toate tipurile de produse”, existând beneficiari direcți și beneficiari indirecți.

”Cu privire la centrele regionale de colectare și depozitare, menționăm că intenția acționarului unic (MADR) al CASEI UNIREA este ca acestea să fie realizate pentru toate tipurile de produse. În mod concret, acordarea de sprijin financiar pentru înființarea rețelei naționale de centre logistice regionale multi-sectoriale pentru colectarea, depozitarea și comercializarea produselor agricole se va realiza prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Investiția se dorește a fi în responsabilitatea directă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și realizată de către Casa Română de Comerț Agroalimentar „Unirea” S.A.

• Beneficiari direcți:

–   Fermierii prin asigurarea unui spațiu de colectare, depozitare și comercializare a mărfii, respectiv asigurarea unui lanț scurt alimentar care va permite venituri sporite acestora, programarea producțiilor în funcție de cerințele pieței, asocierea în vederea obținerii de producții cantitative și calitative;

–   Comercianții prin realizarea activității de comerț cu ridicata la volume mult mai consistente decât acum, cu respectarea tuturor normelor sanitar-veterinare și de sănătate umană, inclusiv asigurarea trasabilității produselor;

–   Rețelele de retail, HORECA, magazinele de proximitate, industria de procesare agro-alimentară, instituțiile statului (spitale, grădinițe, școli, penitenciare, etc.) sau comercianții intra-comunitari care își pot asigura volumele de produse necesare prin aceasta rețea.

• Beneficiari indirecți:

– Populația României care poate avea acces la produse românești la prețuri accesibile și pentru perioade mai lungi de timp.

– Statul român care poate gestiona mai bine situațiile de criză, penuria unor anumite alimente, controlul mai bun exercitat asupra comerțului cu ridicata, evaziunii fiscale și a siguranței alimentare, transmite MADR.

Centrele de colectare a lânii

GÂNDUL.RO i-a mai adresat lui Adrian Oros și alte două întrebări:

• Ce ne puteți spune despre Pilonul ”Pește”? Există Bursa de Pește, ca sucursală a ”Casei Unirea”. Va fi pusă la treabă sau banii europeni au fost aruncați în van pe respectiva capacitate?
• Ați declarat că doriți să demarați centrele de depozitare alimente și lână prin ”Casa Unirea”. Este vorba despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)? Viitorul ”Casei Unirea” este legat de finanțarea prin PNRR?

În răspunsul primit pe adresa redacției se insistă asupra centrelor de colectare a lânii – acestea urmând a fi finanțate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – și asupra efectelor pe care acestea le vor genera.

”În ceea ce privește situația centrelor de colectare a lânii, MADR și-a propus finanțarea acestei acțiuni tot prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Astfel, reforma domeniului presupune înființarea unui număr de 3 (trei) centre integrate de colectare și prelucrare primară a lânii (sortare, spălare, extragere lanolină, uscare, balotare) în mediul rural, care respectarea standardele de mediu și componenta de digitalizare. Acestea vor fi amplasate în centrul, vestul și sud-estul ţării, în funcţie de numărul de ovine existent și se preconizează că vor avea următoarele efecte directe:

• Plasarea României pe primele poziţii la nivelul UE în cee ace privește contribuția la diversificarea lanțurilor de aprovizionare, în domeniul vizat de proiect;
• Valorificarea superioară a lânii;
• Furnizarea de materie primă pentru fabricarea unor produse cu valoare adăugată mare;
• Protejarea mediului înconjurător prin colectarea cantităţilor de lână care azi sunt abandonate de către crescătorii de ovine;
• Crearea de locuri de muncă în mediul rural, precum și crearea de locuri de muncă pentru alte categorii defavorizate;
• Creșterea veniturilor persoanelor din mediul rural;
• Reducerea disparităţilor dintre mediul rural și cel urban;
• Dezvoltarea de activităţi economice care folosesc  lâna prelucrată primar ca materie primă;
• Refacerea lanţului de producţie a lânii, de la stână/fermă la produs finit.

În subsidiar, preconizăm și efecte indirecte, cum ar fi:

• Reducerea declinului demografic în zona rurală;
• Creșterea numărului de ovine;
• Conservarea prin pășunat a calităţii pajiștilor și fâneţelor;
• Conversia durabilă a biomasei în fibre;
• Conservarea patrimoniului cultural specific crescătorilor de ovine.

Menționăm că Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă doar una din oportunitățile de finanțare pentru proiectele Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA” – S.A., societatea putând identifica pe viitor și alte surse publice și/sau private care pot oferi finanțare pentru proiecte utile domeniului în care această întreprindere publică activează”, se mai menționează în răspunsul transmis de MADR, ÎN EXCLSUSIVITATE, pentru GÂNDUL.RO.