Autoarea Alexandra Foarfă s-a născut în 23 Octombrie 1990 – Craiova, iar în prezent locuiește în București. Și-a urmat studiile la Colegiul Național Frații Buzești (matematică-informatică), apoi facultatea Canterbury Christ Church University – Business Studies and Tourism, Leisure Studies – Anglia și masterul la Universitatea București – Psihologie Organizațională și Managementul Resurselor Umane. A participat la concursuri de creație, concursuri de poezie, are articole publicate în cadrul unui proiect online, The Sentinel – Our Mutual Friend, poezii publicate în revista școlii și ziare locale. A debutat în anul 2020 cu romanul „Trepte spre cer”, o carte confesiune ce vine ca o conștientizare a ceea ce a fost și ce drum avem de descoperit până la destinația finală.
Gândul.ro: Bine te-am găsit și mulțumim pentru timpul acordat. Ca o mică introducere, cine este Alexandra Foarfă și care îi este parcursul literar?
Alexandra Foarfă: M-am născut în Craiova și am copilărit alături de oameni frumoși, oameni care și-au lăsat adânc amprenta în personalitatea mea. Am 30 de ani plini cu momente extraordinare. Sunt o fire veselă, pozitivă și plină de optimism. Nu prea accept eșecul ca o posibilitate. Momentan locuiesc în București și lucrez într-o multinațională cu obiect de activitate în turism.
Nu am un parcurs literar amplu. Scriu de când eram mică, de la vreo 11 ani. La momentul respectiv scriam doar versuri. Am publicat o carte la sfârșitul lui 2020, un an care ne-a încercat greu. Povestea cărții a început, exact cum scrie și în primele pagini, la 17 ani, când am trecut la proza. Scriam pentru mine, dar scriam tot timpul: în pauze la școală, în tren, în autocar sau avion în vacanțe, acasă seara, dar toate cuvintele erau așternute pe hârtii, cu pixul. În pandemie am decis să transcriu totul, să nu le pierd. Pe măsură ce transcriam, am decis că este cazul să îmi fac curaj și să public. Am aranjat puțin povestea, am adăugat note și legături, am modificat anumite părți, am completat pe alocuri și, la final, am publicat. Astăzi sunt un om simplu, plin de viață, mereu optimist și care își dorește ca drumul înainte să fie format din clipe alături de oamenii dragi, de povești și provocări frumoase, iar în urmă să existe sertare pline de amintiri extraordinare.
Gândul.ro: Cu ce carte ai debutat? Ce gen de scriere abordezi?
Alexandra Foarfă: Am debutat cu cartea numită „Trepte spre cer”. Este un proiect de suflet în care autoarea se întrepătrunde cu naratoarea și cu protagonista, percepțiile mele despre viață fiind expuse în totalitate în paginile cărții. „Trepte spre cer” este un roman despre căutarea fericirii eterne, scris în stil filosofic, dar cu o gândire de adolescent. Este vorba de transformarea sufletului, a timpului și a universului fiecăruia dintre noi. Procesul maturizării este prezent în toate capitolele și are ca scop redescoperirea de sine, cu tente ușor psihologice, poate chiar educative, dar păstrând un fir narativ ce te plimbă prin toate cotloanele gândirii.
Gândul.ro: De unde îți extragi și cum îți menții încrederea în scris?
Alexandra Foarfă: Oh, Doamne! De peste tot, din viață, din tot ce se întâmplă în jurul meu. Scrisul reprezintă foarte multe lucruri pentru mine, mecanism de apărare în fața problemelor, evadare din cotidian, mod de petrecere a timpului liber, relaxare sau un manifest al expresivității mele. Are efect terapeutic și mă ajută să comunic mai bine, este o formă de autoeducare și, în același timp, de eliberare de stres și de antrenament pentru memorie. Prin toate aceste reprezentări, scrisul vine cu încredere la pachet, deci nu o pierd pe parcurs cam niciodată.
Gândul.ro: Ce dorești să transmiți prin cartea pe care ai scris-o? Cu ce sentimente și imagini îți dorești să rămână cititorul la finalul lecturii?
Alexandra Foarfă: Îmi doresc să aibă putere să depășească obstacolele vieții. Să înțeleagă cât de multe putem face dacă ne propunem și cât de multe resurse zac în noi, nedescoperite. Să creadă în fericire. Deci, ca să înțelegi, cititorule, viața te privește așa cum te vezi tu în oglindă. Atunci când vrei să fii băgat în seamă, trebuie să simți că aparții universului acelora care vorbesc unii cu alții, când vrei să fii singur, totul se va închide în jurul tău, iar când vei fi fericit… și lumea va fi fericită. Modelează tot ce are legătură cu tine după placul inimii, cu degete de artist și cu ajutorul unei pensule care pictează în culori, nu în alb, nu în vid, pe o pânză. Pune acel tablou pe peretele inimii tale și uită-te la el în fiecare dimineață, pentru că aceea e lumea în care tu alegi să îți consumi secundele vieții. Uită-te înapoi, la tablourile mai vechi, doar atunci când vrei să îți amintești cum era în acel peisaj, ce simțeai atunci, și ce ai uitat să alegi din el pentru a pune în următorul. Fii tu propriul artist al vieții tale și nu lăsa singurătatea să te copleșească. Ai curaj să zbori mai sus decât cerul, căci orice vis ai avea, el se poate îndeplini. Trebuie doar să știi ce linie trebuie să pictezi cu negru, și ce punct să pui pe pânză cu orice altă culoare. Fiecare înseamnă ceva. Alege semnificațiile și semnează-ți opera de artă și atunci povestitorul își va încheia povestea cu:
“Era o vreme când pământul nu era încăpător nici pentru oameni, nici pentru sufletele lor. Nimeni nu era singur.”
Cu asta aș vrea să rămână toți.
Gândul.ro: Ce a însemnat publicarea cărții pentru tine, și cum te-au primit cititorii?
Alexandra Foarfă: Zâmbesc la această întrebare. Publicarea a însemnat curaj. A însemnat să escaladez un munte pe care mi l-am pus singură în suflet și să îmi asum o expunere totală, să mă afișez nud în fața tuturor.
De la cititori am primit reacții frumoase. Cei mai apropiați oameni m-au surprins puțin și mi-au spus că mă recunosc în totalitate în paginile cărții. De-a lungul timpului am coborât din bariere și m-am expus sincer în fața lor. Știi, noi oamenii purtăm deseori măști, fie de frică, fie din diverse alte motive. Și de multe ori nici nu realizăm că le avem. Eu am lucrat mereu la mine, să cobor aceste măști, pentru că oamenii dragi nu au de ce să ne provoace reacții în care să ne activăm mecanismele de apărare. Oamenii dragi ne iubesc așa cum suntem și nu ne judecă.
Familia a fost, poate, puțin surprinsă de angoasele adolescenței, cred că este dificil pentru o mamă să realizeze anumite lucruri. Generația părinților mei a fost ghinionistă, pentru că nu cred că este ușor să fii părinte în lumea asta nouă, când tu ai copilărit și crescut în comunism și, din păcate, nu au avut suficiente informații pentru a ne putea fi alături mai pregnant. Ceea ce nu este greșit, doar că pe mine m-a forțat să îmi depășesc limitele prin durere, iar pentru o mamă sau o bunică, este greu să asiști la un astfel de parcurs. Sunt convinsă că sunt mulți care se vor regăsi aici.
Cunoscuții au fost surprinși pozitiv pe alocuri, iar unii dintre ei au spus, într-adevăr, că nu înțeleg în totalitate tot ce am exprimat eu în carte, dar majoritatea au iubit aceste rânduri, pentru că și-au regăsit bucăți din trecutul lor în ea, pentru că au parcurs din nou, împreună cu mine, drumul maturizării.
Gândul.ro: Autoarea Alexandra Foarfă scrie constant, zilnic sau doar atunci când are inspirație?
Alexandra Foarfă: Din păcate, când am timp și inspirație. Scrisul este momentan la nivel de pasiune, pe lângă jobul în turism, motiv pentru care întâi prioritizez călătoriile și momentele alături de prieteni și abia apoi, seara, din când în când, scriu. Poate o să vi se pară cinic unora dintre voi, dar după ce te întâlnești cu moartea de câteva ori, după ce depășești obstacole cu greutate (uragan, electrocutare, cancer) – vrei să simți tot, să te bucuri că respiri, să creezi amintiri și cred că acest lucru mi-a dat o doză de egoism în ceea ce privește ce fac cu timpul meu, scrisul fiind cumva într-un plan secund.
Gândul.ro: Ce cărți și ce autori ți-au (re)dimensionat profilul cultural?
Alexandra Foarfă: Am mulți autori preferați și multe genuri care îmi plac. Pentru a răspunde, aș alege cartea pe care am menționat-o și în romanul meu – „Torturați-l pe artist” de Joey Goebel, în care viața este orchestrată din umbră, iar el, artistul, este manipulat fără să aibă habar că decepțiile în dragoste sau dispariția celor apropiați se întâmplă conform unui plan bine pus la punct și toate pentru a putea crea artă. Este, cumva, o metaforă pentru ceea ce poate provoca suferința unui geniu, atins de aripile creativității. O să adaug și „Between a Rock and a Hard Place”, a lui Aron Ralston, o carte despre voință, curaj și linia dintre viață și moarte, dar și Iliada și Odiseea ale lui Homer, povești ale Greciei antice pline de înțelesuri și cugetări, alături de „Faust” a lui Goethe despre pactul cu Diavolul și călătoria dificilă, primejdioasă și profundă ce vine ca un tur de forță și ne aduce un simbolism puternic, îmbinat cu critică și scene de comedie.
Nu pot să uit „Învingătorul este întotdeauna singur” a lui Paulo Coelho, pentru scrierea despre lumea celebrității, locul unde dorința pentru succes cu orice preț ne împiedică să auzim ce vrea inima. În același timp, ceva ce m-a ajutat să mă dezvolt, este „Introducere în NLP” (Programare Neurolingvistică) scrisă de Joseph O’Connor și John Seymour, o carte ce vorbește despre dezvoltarea personală prin tehnici străvechi de transformare a personalității (meditație, vizualizare etc.), o invitație la înțelepciune și echilibru.
Iar la final am să închei cu un umor sarcastic, sub forma cărții scrisă de Simona Tache și Mihai Radu, „Femeile vin de pe Venus, bărbații vin de la băut”, o carte savuroasă despre părerile femeilor și ale bărbaților despre situații clișeice din viață.
Gândul.ro: Care este impresia ta despre literatura română contemporană?
Alexandra Foarfă: Un autor român trebuie să lupte pentru a nu rămâne în negura anonimatului. În general, literatura noastră este o carcasă goală și nu beneficiază de suport din nicio direcție. Sunt convinsă că sunt mulți autori români cu opere de valoare, poate chiar mult peste autorii străini, dar cu finanțe reduse, nu au sorți de izbândă în piață, exceptând, poate, persoanele publice (Bendeac, Andrei Ciobanu, etc). Literatura contemporană are un public mai numeros printre tineri, pentru că autorii au un mod de abordare mai accesibil, operele lor fiind mai ușor de citit decât cele clasice. Aceste cărți au puterea de a impacta cititorul, pot influența modul în care privim lumea și, uneori, pot avea un efect cu adevărat radical asupra modului nostru de gândire, deci, da, susțin autorii români contemporani și sper să capete greutate în piață.
Gândul.ro: Ai în plan să publici o carte nouă? Dacă da, ce ne poți spune despre aceasta?
Alexandra Foarfă: Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge scriitoare. Momentan mă obișnuiesc cu ideea. Îmi place mult să scriu și clar nu mă voi opri, dar în prezent m-am ocupat cu promovarea acestei cărți, m-au prins discuțiile despre subiectul ei, în special cu prietenii și am vrut să văd, înainte de orice, feedback-ul la ceea ce am scris. Cu siguranță voi începe și a doua carte, care va putea fi citită și separat, dar și ca o continuare a acestei povești. Va fi o poveste despre protagonista noastră adult, cunoscătoare a secretului absolut și a fericirii eterne.
Gândul.ro: Pe final, ce mesaj dorești să transmiți cititorilor?
Alexandra Foarfă: Mi-a fost teamă să mă expun la început, dar am depășit această frică și mi-am făcut curaj să lansez o carte care vorbește despre maturizare și despre viață. Îndemn toți cititorii să încerce să o descopere, pentru că s-ar putea să se descopere și pe ei în acest proces. Îi îndemn la citit și le urez mult succes în viața lor și în provocările lor zilnice. Le doresc multe zâmbete, aprecieri și respect de la cei din jur și sper să nu renunțe la visele lor pentru că nimic nu este imposibil.
Este important să credeți în voi zi de zi și să iubiți mult, fără regrete. Acum e momentul vostru, dragilor!
Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.