Olanda este țara cu cel mai scump teren agricol din Europa, cu un pret mediu de circa 70.000 euro/ha, în 2019, în timp ce la polul opus se află Croația – 3.395 euro/ha, potrivit Eurostat. România face și ea parte din rândul țărilor cu cele mai mici prețuri – 5.339 euro/ha, nivel aproape similar cu cel înregistrat la vecinii bulgari și cu aproximativ 600 de euro/ha mai mare față de Ungaria.
Europa de Est este zona unde terenurile se vând cel mai ieftin, iar în acest top mai intră Estonia – 3.361 euro/ha și Letonia – 3.922 euro/ha. Vorbim de prețuri de până la zece ori mai mici, raportat la Italia – 34 156 euro/ha sau Irlanda – 28.068 euro/ha. Prețul în România este în creștere, însă, în ultimii ani fiind consemnată o majorare de până la trei ori față de anul 2016.
La nivel de regiuni, în topul prețurilor se află Insulele Canare – 134.000 euro/ha și Noord Holland din Olanda, cu 82.710 euro/ha, spre deosebire de regiunea Övre Norrland din Suedia, unde terenul agricol se vinde cu 1.624 euro/ha.
Creștere spectaculoasă în România
Prețul terenurilor agricole a cunoscut o creștere importantă în România, începând cu 2017, când hectarul se vindea cu 2.085 euro, după care a atins 4.914 euro pe hectar, în 2018, pentru ca în 2019 să ajungă la o valoare de 5.339 euro/ha. Practic, vorbim de un avans de 2,7 ori, raportat la 2016 (1.998 euro/ha), anul de când începe să se remarce o tendința accentuată de creștere.
„Pământul este o resursă strategică nu numai națională, ci și globală. Discuția este că în următorii 2-3 ani este posibilă o criză alimentară și există un război mare pe resurse. Noi nu avem o protecție a terenurilor, așa cum se întâmplă la unguri, care n-au vândut nicio palmă de pământ. Cert este că pământul românesc nu aduce profit și culmea, dacă până în 1990 agricultura a reușit să plătească și datoriile externe ale României și dările de război, azi când discutăm nici măcar nu putem să ne asigurăm traiul cotidian, dovadă că două miliarde de euro din deficitul agroalimentar al României se datorează importului de produse agroalimentare”, a declarat pentru Gandul Nicu Vasile, președintele LAPAR.
Cele mai scumpe terenuri din România se află în zona de Centru – 6.895 euro/ha, urmează apoi Macroregiunea Trei – 5.887 euro/ha, Sud-Muntenia (5.883 euro/ha), Sud – Vest Oltenia (5.770 euro/ha) și regiunea Unu (5.681 euro/ha), potrivit datelor Eurostat.
În România, țară cu aproape 10 milioane hectare de teren arabil, străinii dețin undeva la 40% din terenurile agricole, potrivit informațiilor din piață. Dacă ne luăm după sursele oficiale, suprafețele ele sunt cu mult mai mici, undeva la 422.000 ha, în 2018, conform datelor comunicate de Ministerul Agriculturii. Cei mai mulți străini proprietari de terenuri provin din Italia, Germania, Franța, Austria, Olanda și Spania.
Ofertă redusă în Olanda
Prețul ridicat din Olanda, de altfel în creștere continuă în ultimii ani, se explică prin oferta redusă de pe piață, ceea ce pune o mare presiune pe prețuri. În trei ani, de exemplu, a fost consemnat un avans de 7.000 euro/ha, de la 63.000 euro/ha, în 2016, până la cca 70.000 euro, în 2019. Nu putem face, însă, abstracție și de faptul că Olanda se numără printre țările unde valoare adăugată ce se poate obține pe fiecare metru pătrat de pământ este foarte mare, iar de tradiția olandezilor în legumicultură sau în cultura florilor a auzit toată lumea.
Pe de altă parte, normele stricte privind respectarea mediului și imposibilitatea crescătorilor de vaci de a-și extinde fermele i-a determinat pe mulți agricultori să-și reloce activitatea în Estul Europei, inclusiv în România, sau chiar să pornească de la zero o afacere aici.
La noi în țară, olandezii dețin cele mai mari ferme de vaci, care administrează mii de hectare de teren agricol. Un jucător important pe piața funciară locală este și RaboBank, care a acumulat de-a lungul timpului suprafețe importante de teren agricol.