Rezistența la antibiotice, mai periculoasă ca Sars-CoV-2! „10 milioane de morți anual, până în 2050”

Rezistența la antibiotice devine o problemă tot mai gravă și până în 2050 am putea să ajungem la peste 10 milioane de decese în fiecare an, avertizează cercetătorul român Cristian Coman.

„Uite, am descoperit o bacterie care a mai fost cercetată izolat și în alte locuri, nu neapărat în Antarctica, dar noi am izolat-o de acolo, din probe de zăpadă, dacă îți vine să crezi, și ea produce un compus secundar care are un efect antibiotic foarte bun. Am și publicat un articol științific, internațional, pe această temă.

Compusul secundar sintetizat l-am testat pe 200 de bacterii multirezistente la antibiotice din România, fie din mediul clinic, fie din mediul înconjurător. A fost o colaborare cu spitalul Victor Babeș, din București. Am observat că în 50% din cazuri acest compus are un efect foarte bun.

În 50% din cazuri, nu, dar asta e absolut normal”, a povestit cercetătorul român Cristian Coman, într-un interviu pentru HotNews.ro.

Când intervine rezistența la antibiotice

Potrivit lui Cristian Coman, rezistența la antibiotice apare atunci când medicamentul în sine nu mai funcționează.

Potrivit unui raport britanic, invocat de Cristian Coman, rezistența la antibiotice tinde să devină principala cauză a mortalității în lume. Până în 2050 am putea avea 10 milioane de decese pe an, din cauza rezistenței la antibiotice.

Impactul economic va fi de 100 mii de miliarde dolari, la nivel global.

„Companiile, din păcate, nu mai doresc să investească în descoperire de noi antibiotice, pentru că aceste costuri sunt foarte mari, și riscurile pentru ele sunt și mai mari.

Am să va dau un exemplu, se estimează că durata de la descoperirea unui compus care pare promițător ca nou antibiotic, până să se transforme într-un medicament care să ajungă la pacienți, durează peste 10 ani, uneori 15 ani, iar costurile depășesc un miliard de dolari. Să zicem că anumite companii sunt dispuse să plătească aceste costuri, dacă știu că după aceea se transformă în profit. Din păcate nu este așa, de cele mai multe ori, profitul este chiar negativ, dacă va vine să credeți, adică mai durează niște ani în care aceste companii trebuie să pompeze bani pentru ca aceste antibiotice să devină profitabile.

O companie mai mică a creat Plasomicina. A adunat fonduri, au cercetat peste 15 ani acest antibiotic, au băgat sute de milioane de dolari, iar în primul an după ce l-au lansat pe piață au avut vânzări de mai puțin de un milion de dolari, ceea ce i-a dus la faliment. Exemple de genul le fac pe anumite companii să fie reticente și să nu-și mai dorească să meargă pe acest drum”, a spus Coman.

Ce putem face pentru a încetini rezistența la antibiotice?

Sfaturile lui Cristian Coman pentru a încetini, măcar, rezistența la antibiotice, sunt legate de „lucrurile mici de zi cu zi”.

– Să nu luăm antibiotice după ureche
– Să mergem la medic
– Guvernele să sprijine companiile, să le ajute să dezvolte noi antibiotice
– Companiile să se gândească mai mult la binele nostru

În general lumea spune „ok, avem finanțare pentru asta? Dacă nu avem, nu putem merge mai departe”, mai explică Cristian Coman.