Unul dintre principalele instrumente pe care un parlamentar îl are la îndemână, pentru a clarifica anumite lucruri sau a facilita comunicarea dintre cetățeni și guvernanți, este adresarea de întrebări sau interpelări membrilor guvernului. Am făcut și eu asta, de 21 de ori, pe parcursul ultimelor două luni.
Cum a funcționat acest proces? Să spunem că este loc de mai bine, dacă ne raportăm la nevoia acută de transparență și comunicare eficientă a cetățenilor și a întregului sistem public. Ce este de făcut? Să digitalizăm procesul, iar soluțiile ne sunt la îndemână.
Acest instrument al întrebărilor și interpelărilor este reglementat în Constituție, prin articolul 112, care spune că „Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului”.
Pentru o deplină înțelegere a acestui proces, vi-l redau în detaliu. Când depun o întrebare, primul pas după redactare este să iau un număr de înregistrare dintr-un registru fizic. Ulterior, trimit hârtia printată, scanată, semnată și ștampilată, cu respectivul număr scris cu pixul, pe o adresă de e-mail. Apoi, colegii de la departamentul de întrebări/interpelări trimit după un anumit calendar întrebarea la ministrul destinatar. De regulă, nu în aceeași zi, căci există un calendar clar.
Departamentul trimite întrebările săptămânal, în fiecare zi de miercuri, la ora 14:00 (toate întrebările primite în ziua de miercuri a săptămânii în curs, după ora 14:00, se comunică următoarea săptămână, tot miercurea la ora 14:00). Adică dacă depun miercuri, 14 aprilie, la ora 14.30, o întrebare, ea ajunge la ministerul cu pricina o săptămână mai târziu, pe 21 aprilie. Am pierdut din start 7 zile în comunicare. Termenul de 15 zile, conform legii statutului deputaților și senatorilor, pentru primirea răspunsului, se calculează de la data comunicării.
În ministere începe un nou circuit. Răspunsurile sunt, fără îndoială, redactate de specialiștii din minister, ajung la mapa demnitarilor pentru semnat, se întorc la departamentul care ține comunicarea cu Parlamentul, ajung înapoi și mai durează câteva zile până când răspunsul ajunge înapoi la parlamentar.
Doar un exemplu recent, care spune multe
După zeci de mesaje și discuții cu antreprenorii, pe 18 februarie am trimis câteva întrebări Ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în privința situației Schemei de ajutor de Stat instituită pentru susținerea IMM-urilor pe fondul crizei cauzate de pandemia Covid-19. Abia pe 30 martie am primit răspunsul, după o revenire în scris, mult mai târziu decât termenul legal de 15 zile. Ce am primit? Următoarele date referitoare la implementarea granturilor:
După cum vedeți, un răspuns care are data de intrare 30 martie și a ajuns la mine câteva zile mai târziu, cuprinde statistici din 12 martie. La o întrebare adresată pe 18 februarie. Datele acestea, transmise după aproape o lună și jumătate, nu mai sunt de actualitate. Chiar în spațiul public au apărut altele, între timp.
Să fie clar: aici nu este o chestiune de orgoliu personal și nici nu are legătură cu persoana mea. Constituția prevede, în mod absolut corect și legitim, o pârghie de comunicare între cetățeni, prin reprezentanții lor aleși în Parlamentul României, și executiv. Nu am adresat o întrebare dintr-o curiozitate personală gratuită, ci ca urmare a unor solicitări venite din partea celor pe care îi slujesc, oamenii acestei țări. În acest caz, antreprenori care se zbat în fiecare clipă să-și țină în viață afacerile, să pună o pâine pe masa angajaților lor, să furnizeze produse și servicii în cele mai bune condiții. Pentru ei, fiecare zi, fiecare secundă contează. Iar ei au nevoie de transparență reală și de promptitudine.
Încrederea se câștigă cu lucruri simple
Sper ca plățile pe măsura 2 să fie reluate rapid, așa cum a fost anunțat, și situația pe măsura 3 să fie tranșată și deblocată de urgență. Antreprenorii au nevoie ca de aer de aceste ajutoare de stat. Și, mai ales, au nevoie de un stat care să le fie partener, nu „jupân”, cum se întâmpla în perioada de tristă amintire 2017-2019.
Dincolo de această situație punctuală, avem mare nevoie să creștem încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale democrației. Conform unui studiu al Centrului de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, derulat la finalul anului 2020, Guvernul (13,7%), Parlamentul (9,5%) și partidele politice (9,1%) ocupă ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de încredere al românilor în instituțiile publice. Putem să începem cu lucrurile simple, dar care pot schimba totul.
Comunicarea instituțională dintre Parlament și Guvern poate fi un început foarte bun. De exemplu, putem implementa rapid un proces online, prin care să economisim timp și să venim în fața cetățenilor cu răspunsuri clare și rapide. Primul pas ar fi ca fiecare demnitar să înțeleagă că răspunde cetățenilor, nu parlamentarilor. Nu este un moft, nu trimitem întrebări pentru că ne plictisim, ci pentru că suntem în slujba oamenilor. Poate așa vor trimite răspunsuri complete, la zi și asumate la nivel de minister. Apoi, digitalizarea acestui proces nu necesită eforturi foarte mari. Putem crea un sistem de corespondență online, printr-o platformă simplă, în care întrebările și răspunsurile să fie trimise direct, fără întârzieri generate de plimbatul unor hârtii.
Și, dacă vi se pare un subiect prea mic, vă invit să vă gândiți la cuvintele celebrului amiral H. McRaven, comandant al trupelor speciale U.S. Navy Seal, care l-au ghidat în cariera sa militară respectabilă: „Dacă vrei să schimbi lumea, începe prin a-ți face patul”. Așa că, stimați colegi de arenă publică, vă provoc să începem cu noi înșine, dacă ne dorim cu adevărat să lăsăm în urma noastră o țară mai bună.