România a folosit abuziv legislația pentru a reduce libertatea de exprimare a cetățenilor, arată un raport al Amnesty International

Odată cu pandemia care a debutat în 2019 s-a înregistrat și o creștere a controlului statului asupra justiției și mass-media, fiind puse în pericol minoritățile care sunt deja supuse unui anumit grad de discriminare în Europa Centrală și de Sud-Est, transmite organizația de supraveghere a respectării drepturilor internaționale Amnesty Internațional în raportul său anual publicat luni, potrivit BalkanInsight.

„COVID-19 a adâncit inegalitatea”

Secretarul general al Amnesty, Agnes Callamard, a afirmat într-un comunicat de presă: „COVID-19 a expus în mod brutal și a adâncit inegalitatea atât în interiorul diverselor țări, cât și între țări și a evidențiat desconsiderarea uluitoare pe care o au liderii noștri față de omenire”.

Raportul, „Starea drepturilor omului în lume”, care acoperă 149 de țări, relevă că guvernele „au luat măsuri insuficiente pentru a proteja jurnaliștii și pe cei care denunță anumite situații, inclusiv angajații din domeniul sănătății, vizându-i uneori pe cei care au criticat modul în care guvernul a abordat pandemia de COVID-19”.

Fenomenul a avut loc în mai multe țări, printre care Albania, Bosnia și Herțegovina, Ungaria, Kosovo, Polonia, Serbia și Turcia.

Guvernele s-au folosit abuziv de legislație

Guvernele din țări precum Bosnia, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Serbia și Turcia au „folosit abuziv legislația existentă și noua legislație pentru a reduce libertatea de exprimare”.

Majoritatea țărilor din Europa Centrală și din Sud-Estul Europei s-au confruntat cu probleme legate de libertatea presei, iar jurnaliști de investigație din Kosovo s-au confruntat cu amenințări, insulte și atacuri, arată raportul.

În Macedonia de Nord, „angajatorii nu au reușit să pună în aplicare măsurile legate de COVID-19 pentru a sprijini părinții care lucrează, afectând în mod disproporționat femeile, dintre care unele au avut salariile reduse în mod ilegal dacă și-au luat concediu”.

În Republica Moldova, mai arată raportul, „măsurile adoptate pentru a gestiona pandemia de COVID-19 au dus la reducerea altor dispoziții medicale și la suspendarea temporară a serviciilor care nu sunt de urgență”.

Pandemia i-a afectat grav pe rezidenții din aziluri din Slovenia, care au „reprezentat aproape 60% din toate decesele provocate de COVID-19”, se menționează în raportul Amnesty.

În Turcia, „a continuat hărțuirea judiciară a jurnaliștilor, politicienilor, activiștilor, a utilizatorilor de rețele sociale și a apărătorilor drepturilor omului”.

Comunitățile marginalizate și refugiații

Romii și persoanele aflate în mișcare, precum refugiații și solicitanții de azil, au suportat „carantine forțate” discriminatorii în Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia și Slovacia.

În Bulgaria, raportul scrie că „pandemia de COVID și blocarea la nivel național au accentuat discriminarea deja răspândită împotriva romilor”.

În municipiul Burgas, autoritățile au folosit drone cu senzori termici pentru a lua de la distanță temperatura locuitorilor romi și pentru a le monitoriza mișcările. În orașul Iambol, autoritățile au folosit avioane pentru a „dezinfecta” cartierul romilor, unde se înregistraseră cazuri de COVID-19. „Astfel de măsuri au fost aplicate doar comunităților de romi”, se arată în raport.

Multe țări au încercat să le interzică intrarea solicitanților de azil și refugiaților sau să le limiteze drepturile. Despre situația din Croația, raportul spune că organizațiile umanitare au documentat peste 15.000 de cazuri de expulzări, adesea însoțite de violență și abuzuri.

„Datorită restricțiilor COVID-19, accesul solicitanților de azil la centrele de cazare a fost restricționat, ONG-urile care oferă asistență juridică gratuită și sprijin psiho-social fiind forțate să își oprească activitatea”, se adaugă în raport.

În Bosnia și Herțegovina, mii de migranți și solicitanți de azil care traversează țara în drum spre UE nu au primit „acces efectiv la azil și condiții adecvate de găzduire”.

Raportul mai arată că, în timpul pandemiei, Serbia, Bosnia, Kosovo și Muntenegru și-au diminuat eforturile de urmărire penală și pedepsire a autorilor crimelor de război comise în războaiele din anii ’90.

„Serbia nu a reușit să pună sub acuzare pentru crime de război niciun fost comandant de poliție sau din armată, iar rezolvarea cazurilor de persoane dispărute a fost stagnată”, subliniază raportul.

În ceea ce privește Republica Cehă, raportul a menționat îngrijorarea că „transferul de arme către coaliția condusă de Arabia Saudită / Emiratele Arabe Unite ar putea fi folosit pentru a comite sau facilita încălcări grave ale drepturilor internaționale ale omului și ale dreptului umanitar în conflictul din Yemen”.