Cele mai simple activități casnice pot contribui la prevenirea demenței, prin creșterea dimensiunii creierului, potrivit unui nou studiu, realizat în Canada.
Oamenii canadieni de știință au descoperit că vârstnicii care petrec mai mult timp realizând activități casnice au o dimensiune a creierului mai mare, ceea ce este un indicator al sănătății acestui organ, informează Daily Mail.
Aceste activități casnice, precum curățenia, gătitul, reparațiile din gospodărie sau grădinăritul, ar putea toate reprezenta exerciții pentru creier și, astfel, preveni apariția demenței.
Demența este un termen-umbrelă folosit pentru a descrie o categorie de simptome marcate de schimbări de comportament și de scăderea treptată a abilităților cognitive și sociale.
Deși există o mulțime de dovezi potrivit cărora activitatea fizică influențează sănătatea creierului, efectele activităților zilnice mai banale, precum curățenia, au fost până acum mai puțin înțelese, potrivit oamenilor de știință.
Evidențierea beneficiilor activităților casnice poate motiva adulții mai în vârstă să fie mai activi, „oferind o formă mai realistă, cu risc redus, de activitate fizică”, spun autorii studiului.
„Oamenii de știință știu deja că exercițiile fizice au un impact pozitiv asupra creierului, dar studiul nostru este primul care arată că același lucru poate fi valabil și pentru treburile casnice. Înțelegerea modului în care diferite forme de activitate fizică contribuie la sănătatea creierului este crucială pentru dezvoltarea strategiilor de reducere a riscului de declin cognitiv și demență la adulții în vârstă”, a spus unul dintre autorii studiului, Noah Koblinsky, de la Rotman Research Institute (RRI) din Toronto, Canada.
Cercetătorii au analizat legăturile dintre treburile casnice, volumul creierului și nivelul de cogniție în cazul unui grup de 66 de vârstnici sănătoși, cu vârste cuprinse între 65 și 85 de ani.
Participanții au fost chestionați în legătură cu timpul pe care aceștia îl dedică treburilor casnice, cum ar fi ordonarea lucrurilor din casă, ștergerea prafului, pregătirea meselor, cumpărături, treburile casnice grele, grădinărit, reparațiile la domiciliu etc.
Cercetătorii au descoperit că vârstnicii care petreceau mai mult timp angajându-se în astfel de activități aveau un volum mai mare al creierului, indiferent dacă practicau sau nu forme mai extenuante de exercițiu fizic (cum ar fi alergarea).
Acest lucru a fost observat în hipocamp, care joacă un rol major în memorie și învățare, dar și în lobul frontal, care este implicat în multe aspecte ale cunoașterii.
Autorii acestui studiu au sugerat trei explicații pentru beneficiile activităților casnice asupra sănătății creierului.
În primul rând, sănătatea inimii este strâns legată de sănătatea creierului și s-ar putea ca treburile casnice să aibă un efect similar asupra inimii și vaselor de sânge ca exercițiile de aerobic de intensitate scăzută.
În al doilea rând, planificarea și organizarea necesare pentru treburile casnice pot promova formarea de noi conexiuni neuronale în creier în timp, chiar și pe măsură ce îmbătrânim.
De asemenea, vârstnicii care se angajează în mai multe treburi gospodărești sunt mai activi, iar inactivitatea s-a dovedit a influența negativ sănătatea creierului.