Raportul CCBE privind statul de drept, transmis Comisiei Europene, și presiunile cu care se confruntă avocații din România: ”Independența avocaților și a barourilor este o componentă indispensabilă a independenței sistemului de justiție”

Consiliul barourilor și societăților de avocatură din Europa (CCBE) a întocmit Raportul privind statul de drept, iar în cuprinsul documentului – transmis Comisiei Europene – sunt evidențiate presiunile cu care se confruntă avocații din România, în contextul condamnării avocatului Robert Roșu în dosarul ”Ferma Băneasa” și nu numai.

• CCBE solicită Comisiei Europene o nouă definiție a statului de drept, care să includă explicit și avocații
• Independența avocaților și a barourilor este legată necondiționat de independența celorlalți actori ai sistemului judiciar și face parte din independența sistemului judiciar.
• Avocații au un rol esențial în prevenirea abuzului de putere.
• Extras din Raportul CCBE către Comisia Europeană privind ingerințele asupra exercitării profesiei de avocat în România

 În acest raport,  CCBE evidențiază cele mai importante evoluții ale statului de drept  care implică profesia de avocat  și solicită, în special, recunoașterea faptului că ”independența avocaților și a barourilor este o componentă indispensabilă a independenței sistemului de justiție și a statului de drept”, se precizează pe site-ul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR).

Comisia Europeană, solicitată să formuleze o nouă definiție a statului de drept, care să îi cuprindă și pe avocați

CCBE și organizațiile profesionale naționale au solicitat Comisiei Europene, în repetate rânduri, să dezvolte ”o definiție clară a statului de drept la nivelul UE, care include în mod explicit avocații și rolul lor în administrarea justiției”.

Numai atunci ar putea fi monitorizată, eficient, independența avocaților și a organizațiilor reprezentative ale acestora, la nivelul UE și al statelor membre.

”Pe baza unei definiții revizuite a statului de drept în UE, s-ar putea stabili măsuri preventive efective în acest sens. Acest lucru ar duce la participarea și consultarea permanentă a organizațiilor avocaților atât la nivelul UE, cât și la nivel național, cu privire la chestiuni care influențează valorile de bază ale profesiei, dar cel mai important, care îi afectează pe cetățenii pe care aceștia îi reprezintă și drepturile fundamentale pe care încearcă să le susțină”

CCBE

Avocații, rol esențial în prevenirea abuzului de putere

CCBE împărtășește, de altfel, preocupările Comisiei Europene în ceea ce privește necesitatea de a spori independența judiciară, în special în anumite state membre ale UE.

• Independența avocaților și a barourilor este legată necondiționat de independența celorlalți actori ai sistemului judiciar și face parte din independența sistemului judiciar în general.
• Independența avocaților este importantă pentru a apăra în mod corespunzător clienții, inclusiv în acțiunile lor împotriva statului, pentru a proteja avocații să nu fie identificați cu clienții lor, pentru a construi încrederea între avocați și clienții lor, pentru a întări statul de drept și pentru a-și exercita rolul de neînlocuit în ceea ce privește prevenirea abuzului de putere.

Acuzarea avocaților pentru “delicte de opinie”

 CCBE subliniază importanța pentru toți avocații de a avea independența și libertatea de a-și desfășura activitatea îndatoririle lor profesionale, fără teama de represalii, obstacole, intimidări sau hărțuire, pentru a întări independența și integritatea justiției și pentru a-i menține autoritatea.

 ”Mai multe cazuri larg mediatizate, au dezvăluit practici în cadrul procedurilor penale, care încalcă exercitarea liberă a profesiei de avocat și principiile statului de drept. Aceste practici – care au devenit sau tind să devină sistemice afectează exercițiul liber al profesiei de avocat – încalcă egalitatea de arme, secretul profesional și, prin toate acestea, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al cetățeanului”, se precizează în raportul transmis Comisiei Europene.

Raportul CCBE prezintă, punctual, aceste practici, cu referire directă la România:

• Identificarea avocaților cu clienții lor și, prin extensie, cu afilierile politice ale clienților lor sau cu infracțiunile de care aceștia sunt acuzați;
• Acuzarea avocaților pentru “delicte de opinie”, pentru raționamentele juridice pe care le-au avut în vedere în susținerea intereselor clientului și pentru demersuri făcute în exercițiul normal al profesiei;
• Încălcarea secretului profesional prin convocarea avocaților la audieri în calitate de martori, în dosare îndreptate împotriva clienților lor și prin percheziții abuzive la sediile profesionale, de unde sunt ridicate documente en gros, chiar dacă nu au legătură cu ancheta;
• Încălcarea principiului egalității de arme prin practica devenită sistemică a transmiterii dosarului cauzei la unitatea de parchet în vederea analizării posibilității exercitării căii de atac, precum și în vederea motivării căii de atac, în condițiile în care acest drept nu este recunoscut în egală măsură și apărării și fără garanții  privind păstrarea integrității probelor din dosar;
• Acuzarea avocaților care au folosit în exercițiul profesiei în fața autorităților hotărâri judecătorești definitive și irevocabile considerate greșite de către procurori;
• Practica motivării  cu întârziere a hotărârilor judecătorești, astfel încât persoana condamnată nu poate exercita căile de atac prevăzute de lege într-un termen rezonabil și este împiedicată a se adresa instanțelor internaționale.