Antony Blinken – secretarul de stat american – va vizita Ucraina în această săptămână, într-o nouă încercare diplomatică de a demonstra sprijinul „de neclintit” al SUA pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea teritorială a acestei țări după ce trupele rusești au făcut o demonstrație de forță militară, a transmis Departamentul de Stat prin intermediul lui Ned Price, purtătorul de cuvânt.
În ultimele săptămâni, Rusia a desfășurat până la 100.000 de soldați în apropierea granițelor nordice și estice ale Ucrainei, precum și în Crimeea – anexată de Moscova în 2014 – analiștii și specialiștii militari avertizând asupra pericolului unui eventual conflict. Pe 23 aprilie, totuși, oficialii de la Moscova au precizat că a început retragerea forțelor rusești, ceea ce a reprezentat o scădere a tensiunii accumulate în zonă.
Blinken – cel mai înalt oficial american care vizitează Kievul de când secretarul de stat Mike Pompeo a călătorit în Ucraine, în februarie 2020 – se va întâlni cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenskiy, și ”va face presiuni pentru acțiuni împotriva corupției, o cerere de lungă durată a partenerilor occidentali din Ucraina”, a mai declarat Ned Price.
Vizita lui Antony Blinken are loc chiar în timp ce președintele Joe Biden accentuează presiunea asupra Rusiei, dar se pregătește și pentru un summit alături de omologul său, Vladimir Putin, scopul întâlnirii fiind stabilizarea relației dintre cele două puteri.
Chiar dacă a ordonat retragerea trupelor rusești de la granița cu Ucraina, Vladimir Putin nu s-a ferit să lanseze și un avertisment: ”Națiunile care amenință securitatea Rusiei vor regreta faptele lor”, a spus liderul de la Kremlin.
Referindu-se la vizita secretarului de stat american în Ucraina, expertul Yuval Weber de la Institutul Kennan al Centrului Wilson consideră că aceasta este o ”afacere de modă veche a secretarilor de stat SUA”, mesajul transmis fiind acela că guvernul de la Kiev, în acest caz, trebuie să fie convins că este sprijinit într-un astfel de context tensionat.
Pe de altă parte, Weber a menționat și că recenta manifestare de forță a Rusiei ”era destinată să trimită un mesaj și noii administrații Biden, ținând Ucraina în tensiune”. În timp ce Moscova a retras trupele după exercițiile controversate, a lăsat pe poziții echipamente de apărare în regiunile de frontieră, iar Yuval Weber avertizează că poate fi făcută ”o paralelă clară cu pregătirile Moscovei înainte de ofensiva din Georgia, în 2008”.
”O astfel de acumulare de trupe intră într-o oarecare normalitate, așa că data viitoare când va exista o concentrare a trupelor rusești va fi puțin mai puțin surprinzător pentru toată lumea”, a mai spus expertul, citat france24.com.
Îngrijorarea administrației Biden în legătură cu pericolul unei eventuale agresiuni rusești la adresa Ucrainei nu poate fi pusă la îndoială.
Potrivit Bloomberg, chiar dacă liderul de la Kremlin a ameliorat temporar tensiunile, ordonând trupelor ruse să se retragă de la frontieră, ”el rămâne hotărât să submineze controlul guvernului ucrainean asupra propriului teritoriu, iar SUA și aliații săi NATO ar trebui să facă față amenințării cu un răspuns coordonat – care ar putea să înceapă cu furnizarea către Ucrainei a armelor necesare pentru a se apăra”.
În ultimele săptămâni, conflictul de șapte ani dintre trupele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia – în regiunea ucraineană Donbas – s-a intensificat, efectivele forțelor militare rusești dublându-se de-a lungul frontierei ucrainene și în Crimeea.
La exercițiile militare care au devenit subiect la nivel mondial au participat peste 100.000 de soldați ruși, plus tancuri, avioane de război, nave de asalt amfibie și drone de recunoaștere.
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenskiy, a declarat într-un discurs adresat națiunii ucrainene că este ”pregătit” pentru războiul cu Rusia, oferindu-se în același timp să se întâlnească cu Vladimir Putin, pentru a discuta, ”oriunde” în zona de conflict.
Analiștii Bloomberg consideră că liderii occidentali ar trebui și să-și susțină cuvintele prin acțiuni concrete, tocmai pentru ca sprijinul acordat Ucrainei să nu rămână doar la nivel declarativ.
Pornind din acest punct al scenariului, s-a putut constata – de-a lungul săptămânilor de criză de la frontiera Ucrainei – că administrația de la Washington a avut un discurs mult mai consistent decât al Germaniei sau Franței, țări care au cerut ambelor părți să dezamorseze situația și au evitat să plaseze vina, exclusiv, pe umerii lui Vladimir Putin.
”Având în vedere obiectivul lui Putin de a împărți alianța transatlantică și de a împiedica integrarea Ucrainei în instituțiile occidentale, SUA și Europa ar trebui să lucreze împreună la o listă de sancțiuni coordonate care urmează să fie impuse ca răspuns la orice încercări rusești de a bloca căile maritime vitale sau de a pune mâna, prin forță, pe un teritoriu”, notează Bloomberg.
Bineînțeles, un astfel de sprijin în echipament militar sau asistență militară acordat Ucrainei l-ar determina pe Vladimir Putin să facă și alte mutări strategice, considerându-se amenințat.
Specialiștii susțin, însă, că asistența militară sporită pentru guvernul de la Kiev este esențială, în viitorul apropiat, iar țările NATO ar trebui să extindă exercițiile de instruire și schimbul de informații cu Ucraina.
”Armata sa (n.red. – a Ucrainei) este mai mare și mai bine pregătită decât în timpul anexării Crimeei, în 2014, dar îi lipsesc încă instrumente suficiente pentru a respinge un asalt al trupelor rusești. Joe Biden ar trebui să aprobe vânzarea de rachete anti-tanc Javelin suplimentare și să ușureze restricțiile cu privire la locul și modul în care Ucraina le poate desfășura. Iar Pentagonul ar trebui să furnizeze, de asemenea, tehnologie radar și rachete anti-navă și să mute, totodată, unele rachete antiaeriene Patriot staționate în Polonia în Ucraina, așa cum au solicitat oficialii ucraineni”, mai notează Bloomberg.