Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO), organism al Consiliului Europei, a făcut public un raport referitor modul în care România implementează reformele în Justiție și respectă recomandările care vizează prevenirea corupției la nivelul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor. Potrivit acestui raport, nivelul este ”per ansamblu, nesatisfăcător”.
Raportul GRECO precizează că au fost înregistrate unele progrese, iar reforme planificate se află într-un stadiu incipient, însă România a implementat, în totalitate, doar cinci din cele 18 recomandări GRECO care au rezultat dintr-o evaluare făcută în 2015 şi dintr-o procedură de evaluare ad-hoc a Regulii 34 lansate în anul 2017 cu privire la aspecte legate de reforma judiciară.
Raportul GRECO precizează că nivelul de implementare a rămas neschimbat în ceea ce priveşte membrii Parlamentului, excepție făcând doar unele cerinţe procedurale, cu doar două din cele nouă recomandări implementate.
Prevenirea corupției în rândul parlamentarilor este una dintre cerințele esențiale, iar raportul GRECO subliniază necesitatea unei acțiuni mai hotărâte pentru implementarea recomandărilor.
Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) este un organism al Consiliului Europei care îşi propune să îmbunătăţească capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupţiei prin monitorizarea respectării de către acestea a standardelor anticorupţie. Grupul ajută statele să identifice deficienţele în politicile naţionale anticorupţie, fapt ce determină reformele legislative, instituţionale şi practice necesare. În prezent, acesta cuprinde cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, Belarus, Kazahstan şi Statele Unite ale Americii.
În legătură cu prevenirea corupţiei cu privire la judecători şi procurori – în urma reformelor puternic criticate ale sistemului de justiţie penală (2017-2018) din România şi a deciziei GRECO de a aplica procedura sa ad-hoc -, GRECO consideră că ”au fost luate unele măsuri şi iniţiative mai promiţătoare sunt în curs care au potenţialul de a rectifica multe dintre neajunsuri”.
În acest moment, supus consultării publice, se află proiectul de lege privind statutul magistraților din România, iar GRECO îl consideră ”promițător”.
Proiectul prevede o procedură mai transparentă și criterii de evaluare mai obiective în cee ace privește numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte, ocupându-se, de asemenea, de răspunderea judecătorilor.
GRECO a recomandat ca procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură.
Raportul GRECO precizează că este nevoie de un rol mai puternic al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) tot acst proces de reformă la nivelul Justiției din România, iar implicarea ministrului Justiției în numirea sau revocarea celor mai înalți procurori ar trebui diminuată, tocmai pentru ca independența judiciară să fie asigurată, notează agerpres.ro.
În același timp, este necesară stabilirea unor criterii obiective şi clare – bazate exclusiv pe merit şi calificare – pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii superioare.
Pe de altă parte, în raportul GRECO este salutată consolidarea ”competențelor de supervizare ale CSM și ale Inspecției Judiciare”, dar și ”desfăşurarea iniţiativelor de formare şi conştientizare ce vizează întărirea, consolidarea integrităţii judiciare şi asigurarea unor proceduri disciplinare mai uniforme şi rapide în sistemul judiciar”.