REPORTAJ VIDEO | Cum va arăta primul spital pentru copiii bolnavi de cancer cu camere sterile, cinema și loc de joacă. ”Salonul dă impresia unui loc de acasă”

În România, sute de părinți duc pe umeri povara unui inamic nevăzut: cancerul. Secțiile de oncologie din România sunt vechi de 40 de ani și cârpite, nu au loc de joacă, băile sunt fără dotari, iar empatia lipsește. Situația se va schimba anul acesta, când Asociația Dăruiește Viață va da în folosință noul spital construit în curtea Spitalului de Copii ”Marie Curie”. 

• Spitalul va avea nouă niveluri (subsol, parter, mezanin și șase etaje) și aproximativ 187 de paturi.
• Va fi primul spital cu cinema și loc de joacă, cu bibliotecă și sală de sport pentru copii.
• Aerul va fi răcit sau încălzit în funcție de nevoi, iar în saloane vor fi paturi pentru mamele care acum stau pe scaune cu lunile.
• Spitalul va fi un adevărat campus medical.

Noi Facem un Spital, visul frumos crescut de Asociația Dăruiește Viața din donații și sponsorizări, se transformă în ”Noi Am Făcut un Spital”. Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, fondatoarele asociației, au crezut cu încăpățânare în visul lor, alături de cei peste 350.000 de oameni și 4.000 de firme care au donat pentru acest proiect.

”Un campus medical așa cum vedem în Occident”

În salon, sunt două paturi pentru copii și două paturi pentru mame, care sunt suspendate și seara se pot deschide, astfel încît mamele să nu mai stea pe scaune cu lunile de zile. Tratamentele în oncologie durează multe săptămâni și mamele sunt nevoite să stea pe scaune. De asemenea, salonul prin culorile alese, prin fereastra mare, prin modul cum e amenajat, nu mai dă impresia unui salon, ci a unui loc ca acasă, mult mai uman, spune Carmen Uscatu, una dintre fondatoarele Dăruiește Viață.

Oana și Carmen își doresc să transforme Spitalul ”Marie Curie” într-un adevărat campus medical, așa cum vedem în Occident – un centru de referință pentru Europa Centrală și de Est, un spital al viitorului, digitalizat, cu focus pe tehnologii.

Ceea ce ne dorim noi de la acest spital este să fie un loc în care copilul și părintele să nu mai simtă acea povară pe care o simte când vine într-un spital în România. Pacientul să fie tratat atât din punct de vedere profesional, cât și emoțional. Asta înseamnă să pui pacientul în fruntatea sistemului, spune Carmen Uscatu.

Citește și: FOTOREPORTAJ. Asociația Dăruiește Viață ridică un spital modular pentru bolnavii de COVID-19 pe care îl va transforma într-unul de mari arși: „Un spital pe care România nu îl are la 5 ani de la tragedia Colectiv”

Cinema și loc de joacă în spital

Vorbim de 12.000 de metri pătrați, nouă niveluri, tehnologie și echipamente de ultima generație, circuite medicale, 187 de paturi, saloane cu băi și dușuri, cinci săli de operație, camere sterile, buncăre pentru radioterapie, săli de lectură, cinematograf, spații de joacă și multă culoare.

„Vom avea o stație radio, vom avea un mini-cinema și un spațiu generos de joacă. Și ceea ce este total diferit față de spitalele din România, în acest loc sunt camerele sterile, în care copiii care au nevoie de izolare post-transplant vor sta izolați în aceste camere, dar vor putea interacționa cu copiii care se află în spațiul de joacă, pentru ca săptămânile în care stau singuri să nu fie atât de greu de dus”, a spus Oana Gheorghiu.

Pe acoperiș este amplasată o adevărată uzină, spune Oana Gheorghiu: centrala de tratare a aerului, chillerele și centrala de încălzire și răcire a aerului. Tot aerul care circulă în spital este curățat aici, pentru a evita răspândirea virusurilor.

”Guvernul construiește spitale pe baza unei tehnologii din anii 90”

Una dintre dorințele lor este să-i convingă pe medicii plecați peste hotare să se întoarcă acasă și să pună umărul la visul celor peste 350.000 de oameni care au donat pentru acest proiect. Este nevoie de fizicieni, medici radioterapeuți, tehnicieni radioterapie și oncologi pediatri.

„Ne dorim să aducem un suflu nou prin oamenii care au învățat să pună empatia pe primul loc. Cel mai greu a fost să armonizăm normele românești, care sunt făcute prin anii ’90, la standarde europene. Am adus specialiști, consultanții din afară, pentru a ne ajuta să găsim calea cea mai bună astfel încât să reușim să obținem avizele necesare, dar să respectăm aceste standarde. Ne dorim ca actualul Guvern să schimbe aceste norme. Dacă vor continua să construiască spitale pe baza unei tehnologii din anii ’90, nu vom avea spitale ale viitorului, ci ale trecutului, mai spune Oana Gheorghiu.