Reprezentanții industriei IT critică OUG privind utilizarea semnăturilor electronice avansate în relațiile de muncă. ANIS: Birocratizează mediul digital

Asociaţia Patronala a Industriei de Software si Servicii (ANIS) atrage atenția că Ordonanța de Urgență privind utilizarea semnăturilor electronice avansate sau semnăturii electronice calificate în domeniul relațiilor de muncă birocratizează mediul digital în detrimentul dezvoltării unui mediu de afaceri agil și atrăgător pentru investiții. Reprezentanții industriei IT spun că reglementarea, în forma sa actuală, creează o piață mică în detrimentul dezvoltării întreg mediului digital.

ANIS, care reprezintă interesele companiilor IT românești, precizează într-un comunicat transmis joi că este un susținător constant și ferm al accelerării procesului de digitalizare, însă consultarea mediului de afaceri și cu precădere a profesioniștilor din domeniul IT&C este un pas obligatoriu pentru a evita situații care pot îngreuna și birocratiza interacțiunile zilnice a mediului de afaceri cu angajații, mai arată comunicatul.

Dezvoltarea industriei românești este puternic legată de dezvoltarea industriei globale pentru că domeniul IT&C este, probabil, și cel mai conectat la fluxurile globale, a explicat Mihai Matei, președintele ANIS, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL FINANCIAR.  Nevoia de tehnologie la nivel global, catalizată și de pandemie, a accelerat aceste procese de digitalizare și în următorii 10 ani toate domeniile se vor tehnologiza, digitaliza. În acest context, este important ca reglementările să fie formulate pentru a ușura digitalizarea companiilor pentru a nu frâna competitivitatea industriei.

ANIS face parte din Boardul Consiliului National pentru Transformare Digitala (CNTD) al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) unde se implică in stabilirea agendei si politicilor publice în grupurile de lucru „Identitate electronica”, „Interoperabilitate”, „Cloud”, „Competente Digitale”, „Transformare digitala”, „AI & Big Data” si „Facturare electronica”.

Reprezentanții industrei IT: Prevederile OUG privind semnătura electronică sunt neclare

ANIS apreciază că Ordonanța de Urgență aprobată este neclară cu privire la includerea obligativității, în situația semnării electronice a contractului de muncă, a sigiliului electronic calificat ca necesitate distinctă pentru validarea documentului electronic. Solicitarea a trei elemente constitutive (semnătura, marca temporală și sigiliu) pentru recunoașterea unui document electronic ca fiind original îngreunează substanțial procesul de semnare electronic, solicitând un grad de securizare mult peste necesitățile pieței și reglementărilor Europene în cazul documentelor electronice.

Mai mult decât atât, OUG-ul prevede la punctul 1.12 necesitatea folosirii semnăturii calificate și sigiliului electronic calificat pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă rezultate la încheierea și pe parcursul executării acestuia (includem aici cereri de concediu, sau alte notificări), deși în trecut reprezentanții cu atribuții de control al statului recunoșteau semnătura electronică în toate formele sale, inclusiv semnătura electronică simplă, bazându-se pe legiferarea Europeană. Mai mult decât atât, automatizarea proceselor de HR poate suferi considerabil dacă instrumente digitale care satisfăceau nivelul de încredere electronic necesar (inclusiv marca temporală) companiilor mari nu vor mai putea fi utilizate, fiind nevoie de un sigiliu electronic aplicat separat acestora.

ANIS: Dobândirea sigiliului este un proces lung și greu, costurile asociate cumpărării acestuia fiind substanțiale

De asemenea, punctul 1.17 necesită clarificări adiționale pentru a evita situația în care statul nu recunoaște un document în care părțile semnează cu semnături digitale distincte (o parte calificată, cealaltă parte avansată). Menționăm că sub regulamentul European, documentul electronic este considerat original fiind semnat electronic de ambele părți, nu neapărat cu aceeași tip de semnătură electronică.

„În plus față de aceste neclarități și pașii birocratici necesari aplicării acestor instrumente, dobândirea sigiliului este un proces lung și greu, costurile asociate cumpărării acestui element fiind substanțiale. Adăugând această cerință în plus față de semnătura electronică calificată, precum și a mărcii temporale, devine prohibitiv pentru marea majoritate a companiilor din România, cu precădere a companiilor mici și mijlocii”, se precizează în comunicatul ANIS.

Adoptarea OUG-ului sub această formă, respectiv introducerea necesității sigiliului fără consultarea în prealabil a mediului de afaceri și fără publicarea pe site-ul Gov.ro a actelor din ședința de guvern în prealabil ședinței creează o breșă în dialogul social, iar rezultatul nu poate fi decât vicierea politicilor publice și deturnarea puterii de stat către interese private marginale.

ANIS: Actul normativ va determina mediul de afaceri să prefere semnătura olografă

În esență, supra-reglementarea de astăzi va face semnătura olografă să rămână instrumentul preferat pentru mediul de afaceri în anii ce urmează. O astfel de reglementare creează o piață mică în detrimentul dezvoltării întreg mediului digital și accesării oportunităților pe care le prezintă, arată reprezentanții industriei software din România. Deși ștampila nu mai este o obligație de ani de zile, statul Român birocratizează mediul digital în detrimentul dezvoltării unui mediu de afaceri agil și atrăgător pentru investiții.

ANIS își exprimă disponibilitatea totală de a sprijini Guvernul României cu specialiști pentru formularea adecvată a măsurilor propuse și pentru un dialog constructiv în tot parcursul elaborării politicilor publice cu privire la digitalizare.

Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interese-le companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

Ce prevede OUG privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate însoțită de marca temporală în domeniul relațiilor de muncă și pentru modificarea si completarea unor acte normative

ART. I Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. După alineatul (1) al articolului 16 se introduc șapte noi alineate, alin. (11) – (17 ) cu
următorul cuprins:
„(11 ) Părțile pot opta sa utilizeze la încheierea contractului individual de muncă / actului
adițional la contract, după caz, semnătura electronica avansată sau semnătura electronică
calificată însoțită de marca temporală.
(12) Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate însoțită de marca temporală pentru întocmirea tuturor înscrisurilor / documentelor din domeniul relațiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de munca, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului individual de muncă, în condițiile stabilite prin regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, potrivit legii.
(13) Contractele individuale de muncă și actele adiționale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate însoțită de marca temporală, precum și înscrisurile/documentele din domeniul relațiilor de muncă se arhivează de către angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, în condițiile tehnice stabilite de Legea nr.135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată și vor fi puse la dispoziția organelor de control competente, la solicitarea acestora.
(14) Forma scrisa a înscrisurilor cerute de prezenta lege se considera îndeplinită și dacă
înscrisul este întocmit în formă electronica și este semnat cu semnătura electronică avansată
sau semnătură electronică calificată însoțită de marca temporală, în condițiile legii.
(15) În raporturile angajatorului cu instituțiile publice, la întocmirea înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă, angajatorul poate utiliza semnătura electronică avansată sau semnătură electronică calificată însoțită de marca temporală.
(16) Angajatorul nu poate obliga salariatul să utilizeze semnătura electronică avansată sau
semnătura electronică calificată însoțită de marca temporală la încheierea contractului
individual de muncă/actului adițional la contract sau a altor documente emise în executarea
contractului individual de muncă, după caz.
(17) La încheierea contractului individual de muncă/actului adițional la contract sau a altor documente emise în executarea contractului individual de muncă, după caz, părțile trebuie să utilizeze același tip de semnătură, respectiv semnătura olografă sau semnătura electronică avansată sau calificată însoțită de marca temporală, după caz.”
2. La articolul 17 alineatul (3), după litera n se introduce o nouă literă, lit. o) cu
următorul cuprins:
o) procedurile privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice
calificate însoțită de marca temporală.
3. După alineatul (2) al art. 110 se introduce un nou alineat, alin. (3) cu următorul
cuprins:
(3) Salariații cu munca la domiciliu au obligația de a respecta și de a asigura confidențialitatea informațiilor și documentelor utilizate în timpul muncii la domiciliu.

ART.II. Legea nr.81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 2 aprilie 2018, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Litera a) a articolului 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
a) telemuncă – forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, folosind tehnologia informației și comunicațiilor;
2. Alineatul (3) al articolului 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului în principal prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.
3. Articolul 5 alineatul (2) litera c) se abrogă.
4. La articolul 7 litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:
”c) să asigure condiții pentru ca telesalariatul să primească o instruire suficientă şi adecvată
în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la introducerea unui nou echipament de muncă, la introducerea oricărei noi proceduri de lucru.”
5. La articolul 8 alineatul 2, după litera e) se introduce o nouă literă lit.f), cu următorul
cuprins:
f) să respecte și să asigure confidențialitatea informațiilor și documentelor utilizate în timpul desfășurării activității de telemuncă.
ART. III Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:
După alineatul (3) al articolului 21 se introduc două noi alineate, alin.(4) și (5), cu
următorul cuprins:
”(4) Dovada instruirii prevăzută la art.20 poate fi realizată în format electronic sau pe suport hârtie în funcție de modalitatea aleasă de către angajator, stabilită prin regulamentul intern.
(5) În cazul folosirii variantei în format electronic prevăzută la alin. (4), dovada instruirii
trebuie să fie semnată cu semnătură electronică avansată sau semnătura electronică calificată însoțită de marca temporală.”
ART. IV
(1) Noțiunea de semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată însoțită de marca temporală utilizată în cuprinsul actelor normative care fac obiectul ART. I-III, din prezenta ordonanță are înțelesul dat de dispozițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.
(2) Angajatorul poate suporta, în vederea îndeplinirii obligațiilor legale menționate în
prezenta ordonanță, cheltuielile pentru achiziționarea semnăturilor electronice avansate sau semnăturilor electronice calificate însoțite de marca temporală utilizate pentru semnarea înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă.
(3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgentă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va supune spre adoptare Guvernului proiectul de hotărâre pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1425/2006, cu modificările și completările ulterioare.