Ministerul Finanțelor lansează bomba digitală: Peste un milion de firme riscă sancțiuni dacă nu cumpără certificat calificat în trei luni de la publicarea actului normativ

Peste un milion de firme și mai mult de 600.000 de PFA-uri și de persoane fizice care au cod de identificare fiscală vor fi nevoite să achiziționeze certificate digitale calificate pentru înregistrarea în Spațiul Privat Virtual, care va deveni obligatorie în acest an. Potrivit unui proiect de OUG lansat joi seara în dezbatere publică, operatorii economici au termen de trei luni pentru a se conforma, de la data publicării actului normativ în Monitorul Oficial. 

Executivul a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru anularea unor obligaţii accesorii. Dezbaterea se încheie pe 6 iunie 2021 și e de așteptat ca actul normativ să intre în vigoare chiar în vara acestui an.

„Contribuabilii pentru care se adoptă obligativitatea înrolării în SPV sunt persoanele juridice, asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică, precum şi persoanele fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent într-una din formele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008”, potrivit documentului guvernamental

În prezent, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, permite înrolarea în Spațiul Privat Virtual doar ca opțiune a contribuabililor, astfel comunicarea cu contribuabilii prin mijloace electronice de transmitere la distanță este mai puțin utilizată.

Spațiul Privat Virtual (SPV) este un serviciu care funcționează la nivelul MF/ANAF, prin intermediul căreia se primesc si se comunică documente contribuabililor. Comunicarea prin SPV presupune, pe de o parte, transmiterea de cereri, prin mediul electronic, din partea
contribuabililor către organele fiscale ale ANAF, cât și comunicarea actelor administrativ fiscale și cele de executare silită din partea organelor de executare.

Achiziția unui certificat digital calificat, obligatorie pentru înregistrarea în SPV

Reprezentanții Guvernului menționează, în nota de fundamentare, că la data de 9 aprilie 2021 erau înregistrate în SPV doar un număr de 509.679 persoane juridice dintr-un număr total de 1.554.688 persoane juridice, care ar trebui să se înregistreze in SPV. De asemenea, un număr de 34.720 persoane fizice care au cod de identificare fiscală sunt înregistrate în SPV (aici ar intra PFA-urile, de exemplu) dintr-un număr total de 662.128 de persoane fizice care au cod de identificare fiscală și care ar trebui să se înregistreze în SPV.

„În contextul evitării contactului fizic între persoane, precum și pentru realizarea procedurii de conectare a caselor de marcat, pentru înrolarea în SPV, contribuabilii menționați anterior trebuie să-și achiziționeze certificate calificate”, se precizează în nota de fundamentare a actului normativ.

De asemenea, pentru derularea procedurii de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale, privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al ANAF, este necesar ca operatorii economici utilizatori de aparate de marcat electronice fiscale să se înroleze în SPV

Peste un milion de firme și 600.000 de PFA-uri, obligate să cumpere certificat calificat și doar cinci firme care furnizează acest serviciu

Aceasta ar însemna că peste un milion de firme și peste 600.000 de PFA-uri și de persoane fizice care exercită activități liberale vor fi nevoite să achiziționeze acest serviciu pentru a se înscrie în SPV, în teren de aproximativ trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial a actului normativ.

GÂNDUL FINANCIAR a relatat, într-un reportaj publicat în octombrie anul trecut, că mii de antreprenori au aflat abia pe ultima sută de metri că nu se pot înscrie pentru microgranturile de 2000 de euro – acordate ca ajutor de stat – întrucât nu au achiziționat o semnătură electronică extinsă. La acel moment s-a creat un mic ambuteiaj, în condițiile în care a fost vorba doar despre câteva mii de solicitări, deoarece sunt doar cinci firme în România autorizate să ofere acest pachet de servicii, care costă aproximativ 50 – 65 de euro pe an, cu TVA. Antreprenorii, majoritatea tineri și mulți dintre ei chiar din domeniul IT, s-au plâns la acel moment de modul în care au comunicat autoritățile condițiile de înscriere pentru microgranturi. Astfel, situația se poate „clona”, însă la o scală mult mai mare, în condițiile în care discutăm despre peste un milion de operatori economici vizați de actul normativ lansat acum în dezbatere publică.

Mai mult edcât atât, zilele trecute Asociaţia Patronala a Industriei de Software si Servicii (ANIS) a atras atenția asupra  „birocratizării mediului digital” prin intermediul altui act normativ, respectiv Ordonanța de Urgență privind utilizarea semnăturilor electronice avansate sau semnăturii electronice calificate în domeniul relațiilor de muncă. ANIS a arătat că, în formularea sa actuală, actul normativ frânează dezvoltarea unui mediu de afaceri agil și atrăgător pentru investiții și creează o piață mică în detrimentul dezvoltării întreg mediului digital.

Înscrisurile depuse la ANAF în format letric nu va fi luată în considerare. Ce sancțiuni riscă firmele

Pentru efectuarea acestor demersuri de către contribuabilii pentru care se creează obligativitatea înrolării în SPV, se impune reglementarea unui termen până la care această înrolare este opțională. După acest termen cererile, înscrisurile sau orice alte documente depuse la organul fiscal central în format letric nu vor fi luate în considerare, arată reprezentanții Guvernului în nota de fundamentare.  Contribuabilii în cauză urmează să fie notificați de către organul fiscal central cu privire la obligativitatea comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă, respectiv prin SPV.

„Această normă de neluare în considerare a cererilor, înscrisurilor ori oricăror alte documente depuse în format letric reprezintă o sancțiune administrativă putând avea ca efect o serie de sancțiuni concrete, funcție de tipul actului depus, respectiv, prescrierea unui drept, dacă o cerere de restituire este depusă, în format letric, la limita termenului de prescripție, decăderea din dreptul de a beneficia de o facilitate fiscală, dacă cererea este depusă în format letric în ultima zi de depunere, sau sancțiuni contravenționale în cazul în care legea impune depunerea unui document/înscris într-un anumit termen și acesta se depune în format letric” _ Nota de fundamentare.

Înregistrarea obligatorie a autorităților și a instituțiilor publice într-un sistem similar – PatrimVen

Având în vedere faptul că înrolarea în sistemul informatic al Ministerului Finanțelor/Agenției Naționale de Administrare Fiscală presupune achiziționarea de certificate calificate de către
contribuabili iar pentru a avea acces la PatrimVen, autorităţile publice, instituţiile publice sau de interes public trebuie să încheie protocoale cu ANAF, este necesară acordarea unui termen pentru efectuarea tuturor acestor demersuri administrative, de la data intrării în vigoare a actului normativ și până la data aplicării efective a acestuia.

În prezent, arată reprezentanții Guvernului, nu toate autorităţile publice, instituţiile publice sau de interes public sunt înrolate în PatrimVen, ceea ce creează dificultăți în utilizarea informațiilor deținute de acestea în activitățile desfășurate de organele fiscale, atât cele din cadrul ANAF cât și autoritățile locale, dar și alte instituții publice care, în multe situații, obligă cetățenii să obțină de la administația fiscală un certificat de atestare fiscală, adeverință de venit sau alte asemenea documente, deși ele pot fi solicitate direct de la aceasta degrevând cetățenii de o povară administrativă.
Înrolarea în PatrimVen se realizează în baza unui protocol ce se transmite către ANAF de către fiecare autoritate publică, instituţie publică sau de interes public.

Ce prevede OUG privind obligativitatea înscrierii în SPV

Art. I – Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 69, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, alin. (11), care va avea următorul cuprins: „(11 ) Autoritățile publice, instituțiile publice sau de interes public sunt obligate să se înroleze în sistemul informatic PatrimVen astfel cum acesta este definit la art. 701 alin. (2).”
2. La articolul 79, după alineatul (1), se introduc două noi alineate, alin. (11 ) și (12 ), care vor avea următorul cuprins: „(11 ) Prin excepție de la alin. (1), contribuabilii/plătitorii persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, precum şi persoane fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent într-una din formele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligați să transmită organului fiscal central documente de natura celor prevăzute la alin. (1) prin mijloace electronice de transmitere la distanță în condițiile prezentului articol, respectiv prin înrolarea în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanţelor/A.N.A.F..
(12) În situația în care contribuabilii/plătitorii nu își îndeplinesc obligația comunicării
prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a cererilor, înscrisurilor sau oricăror altor documente în condițiile alin. (11 ), iar acestea sunt depuse la organul fiscal central în format letric, nu vor fi luate în considerare, urmând ca acesta să notifice contribuabilii/plătitorii cu privire la obligativitatea comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă.”
3. La articolul 164, alineatele (2) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care plata s-a efectuat în alt buget
decât cel al cărui venit este creanța fiscală plătită, cu condiția ca plata să nu fi stins creanțele datorate bugetului în care s-a încasat suma plătită eronat, cu excepția cazului în care în evidența fiscală debitorul înregistrează sume plătite în plus cel puțin la nivelul plății eronate. […]
(7) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în următoarele
situații:
a) documentele de plată sunt întocmite de terții popriți;
b) creanța fiscală este administrată de organ fiscal diferit. În acest caz, cererea se
depune de debitor la organul fiscal la care s-a creditat contul bugetar cu plata efectuată
eronat.”

(…)

Art. IV. – (1) Prevederile art. I pct. 1 se aplică începând cu data de întâi a lunii
următoare celei de a patra luni de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Prevederile art. I pct. 2 se aplică începând cu data de întâi a lunii următoare celei de a treia luni de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I.